Pandemie în rate. Măsura amânării ratelor bancare va fi dificil de administrat de către sis­temul bancar local

Odată cu înghețarea activității econo­mice, tentația firească este aceea de a ține cât mai aproape lichiditatea, ceea ce riscă să gripeze și mai mult economia. Măsura amânării ratelor bancare va fi dificil de administrat de către sis­temul bancar local, principalul canal de transmitere a banilor la nivelul întregii economii locale.

Deși ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu, a insistat că măsura amânării plății ratelor bancare pe o perioadă de maximum nouă luni a fost discutată și agreată cu sistemul bancar, o modificare de ultim moment a stârnit un val de opoziție în rândul creditorilor. Este vorba despre decizia guvernului de a excepta de la capitalizarea dobânzii creditele ipotecare, excepție care se poate traduce prin pierderi de miliarde de lei pentru bănci.

Forma finală a ordonanței de urgență privind amânarea ratelor bancare prevede că de măsură beneficiază atât persoanele fizice, cât și companiile ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de pandemie. În plus, ratele amâ­nate nu vor transforma creditul în bilanțurile băncilor într-unul neperformant, așa încât nu va fi necesară constituirea de provizioane. Pe de altă parte, în cazul creditelor ipotecare de retail, dobânda acumulată în perioada de amâ­nare a ratelor nu va fi capitalizată în principal.

La scurt timp după anunțarea detaliu­lui din urmă, dar înainte ca măsurile să fie adoptate de guvern, sistemul bancar a tran­smis prin vocea celor două patronate reprezentative un comunicat de presă în care recomanda „evitarea de moratorii ge­ne­ralizate“. Asociația Română a Băn­cilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) au transmis că „abordarea individuală a cazurilor clien­ților, persoane fizice și juridice, afectați de pandemia de COVID-19 reprezintă cea mai corectă și eficientă abordare pentru soluționarea reală a dificultăților financiare ale clienților, fără afectarea lichidității sistemului bancar“.

Sistemul bancar consideră că impunerea de soluții generalizate, fără studii de impact, nu ajută economia, populația, com­paniile și în niciun caz revenirea eco­nomică viitoare.

Fără dividende

Măsura nu a fost, în­tr-a­devăr, însoțită de un studiu de impact. Estimările indică însă pierderi semnificative. Stocul creditelor ipotecare acordate de bănci populației se ridica la 82,3 miliarde de lei la nivelul lunii februarie. Do­bânzile medii variau între 5% și 6% pe an, în funcție de data la care a fost accesat creditul. Pornind de la premisa că do­bânda ar fi de 5% pe an, un calcul rapid arată că valoarea totală a dobânzilor afe­rente creditelor ipotecare de retail pe o pe­ri­oadă de nouă luni se ridică la cel pu­țin trei miliarde de lei, jumătate din profi­tul înregistrat de sistemul bancar în 2019.

Evident, nu pentru toate se va solicita amânarea plății ratelor. Totuși, Banca Națională a României (BNR) a preluat re­comandările europene și le-a sugerat băn­cilor de la nivel local să nu plătească dividende anul acesta. „Asta este o recomandare, nu o cerință. Este în interesul lor să aibă capital suficient și să-l aloce în cel mai bun mod pe care îl consideră“, a declarat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR.

În situația în care de capitalizarea do­bânzii ar fi fost scutiți toți debitorii care apelează la amânarea ratelor, pierderile pentru sistemul bancar ar fi fost semnificativ mai ridicate. Calcule similare reali­zate de economiști indicau un impact de 12 miliarde de lei. Principala nemulțumire a sistemului bancar o reprezintă teama pri­vind asigurarea lichidității. „Efortul sis­te­mului bancar de susținere a clienților per­soane fizice și juridice trebuie bine dozat către clienții care întâmpină cele mai acute dificultăți financiare în contextul pandemiei, și nu întregii economii nediscriminat, pentru a ne asigura de dispo­nibilitatea resurselor sistemului pentru o criză economică de durată“, avertizează băncile.

Circulația banilor

Pe de altă parte, BNR a pus la dispoziție o serie de facilități menite să asigure suficientă lichiditate în sistem. În primul rând, banca centrală a redus dobânda-cheie de politică mone­tară, cea la care se împrumută sistemul ban­car și care „dictează“ dobânzile practicate de instituțiile de credit în raport cu clienții lor. În plus, BNR a decis să îngus­teze coridorul simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale, de la ±1 punct pro­centual.

Astfel, în situația în care băncile au nevoie de lichiditate urgent și nu pot aștep­ta operațiunile BNR (operațiuni prin care iau bani la dobânda de politică mone­tară), la facilitatea de creditare Lombard dobânda s-a redus la 2,5% (de la 3,5%). La toate acestea se adaugă, în premieră, achi­ziția de titluri de stat de pe piața secun­dară. Acestea ar trebui să ducă la o elibe­rare a bilanțurilor băncilor și la noi in­jecții de lichiditate. O primă astfel de achiziție a fost realizată de banca centrală la începutul lunii aprilie, când a cum­părat de pe piața secundară titluri de stat în va­loare de 150 de milioane de lei.

Măsurile, nu puține, au dezghețat în pri­mă fază sistemul bancar. În perioada 16-23 martie, respectiv în prima săptămână în care pe teritoriul țării s-a instituit starea de urgență, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a avut mari probleme în atragerea de resurse de pe piața internă. Cele patru licitații programate, prin care statul spera să atragă două miliarde de lei, s-au încheiat fără nicio adjudecare. În urma măsurii anunțate de BNR, Finanțele au organizat alte trei licitații, în urma că­rora au reușit să obțină aproape 2,1 miliarde de lei, reiese din datele BNR. Astfel, în martie, statul și-a atins ținta de finan­țare, de aproximativ 5 miliarde de lei.

Greu de cuantificat

Lucrurile nu au mers însă la fel de bine la începutul lunii aprilie. Cele două licitații organizate de MFP pe 6 aprilie au fost subscrise, suma totală adjudecată fiind cu circa 400 de milioane de lei mai mică decât cea din prospect. O săptămână mai târziu, statul a reușit să atragă 742,1 milioane de lei în cadrul unei licitații cu o valoare de prospect de 500 de milioane de lei. Deși băn­cile au oferit mai mult, dobânzile pe care a fost nevoit statul să le accepte au fost mai mari. Randamentul mediu, de circa 3,73% pe an, a fost cu 0,2 puncte procentuale peste cel obținut cu doar câteva săptămâni înainte, în cadrul unei licitații de obligațiuni cu aceeași maturitate.

„Curba randamentelor din România s-a deplasat în sus. Se evidențiază majorarea ratei de dobândă pe scadența 10 ani, în di­vergență comparativ cu SUA, dar în con­ver­gență raportat la Germania, dina­mică influențată de preocupările cu privire la evo­luțiile macro-financiare pe termen scurt, în contextul tensiunilor din piețele financiare internaționale“, notează Adrian Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, într-o notă transmisă investitorilor.

Provocările cu care se confruntă economia și sistemul bancar sunt mari și ne­maiîntâlnite în vremuri de pace. Oprirea aproape integrală a activității, ca urmare a implementării măsurilor de combatere a pandemiei, va avea efecte dificil de cuan­tificat, după cum reiese și din varietatea amplă a prognozelor actualizate în ultimele săptămâni. Sistemul bancar va înregistra și el pierderi, însă principala preocupare este menținerea sa în para­metri normali, astfel încât banii să conti­nue să circule în economie.

Măsuri anticriză

Asigurarea liniilor de finan­țare este o preocupare pen­tru toate guvernele de la nivel mondial în contextul pandemiei de COVID-19. România nu face excepție, băncile fiind implicate într-o serie de măsuri anunțate deja.

• RATE AMÂNATE. Posibilitatea amânării ratelor pentru debitorii ale căror venituri au fost afectate de noul coronavirus este o măsură care riscă să producă efecte și pe viitor. Debitorii trebuie să aibă în vedere faptul că nivelul ratelor va crește în 2021, în scenariul plauzibil în care economia locală va intra în recesiune, iar veniturile s-ar putea diminua.
• CREDITE PENTRU COMPANII. Sistemul bancar mai are de gestionat facilitatea anunțată de guvern de garantare a creditelor pentru capital de lucru și investiții cu dobânzi și comisioane sub­venționate. Aceasta este menită să sprijine companiile care au nevoie de acces la finanțare.
• FINANȚAREA STATULUI. Băncile vor juca un rol important și în ceea ce privește asigurarea nevoii de finan­țare a statului, având în vedere că deficitul bugetar va fi semnificativ mai mare decât se anticipa la începutul anului. Doar măsurile luate până acum reprezintă echivalentul a 3% din produsul intern brut.

Acest articol a apărut în numărul 88 al revistei NewMoney

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper