Moldova și ciudățeniile ei: cea mai săracă regiune a dat cea mai mare afacere românească

Este a cincea cea mai săracă regiune de dezvoltare din Uniunea Europeană, dar și locul de naștere al unor afaceri antreprenoriale remarcabile – fără doar și poate, Moldova rămâne prinsă într-un cerc vicios al contradicțiilor tipic româ­nești.

Acest articol a apărut în numărul 33 (5-18 februarie) al revistei NewMoney

Regiunea de dezvoltare Nord-Est – așa cum apare cea mai mare parte a Moldovei în statisticile din ultimii ani – pare a fi personajul principal al unei povești țesute din paradoxuri. Este zona cu cel mai mic PIB/capita din România – doar 4.900 de euro în 2015 față de o medie națională de 8.100 de euro, potrivit Eurostat –, dar și „locul de naș­tere“ al celui mai mare business antreprenorial din România, retailerul de bricolaj Dedeman, cu afaceri de peste un miliard de euro.

Este regiunea care a suferit una dintre cele mai mari pierderi de populație din ultimii ani, în contextul în care mai mulți locuitori au luat drumul străinătății în cău­tare de locuri de muncă mai bine plătite, și totuși, după București-Ilfov, este zona unde se construiesc cele mai multe locuințe – aproape 9.000 în 2016, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Și chiar dacă are printre cele mai mici salarii medii lunare din România – sub 2.000 de lei pe lună, față de aproape 2.500 de lei la nivel național –, Nord-Estul găzduiește cea mai bogată primărie de co­mună din România, Miroslava (județul Iași), cu venituri de peste 56 de milioane de lei în 2015, potrivit Ministerului Dez­voltării și Administrației Publice.

Exod și „sărăcie relativă”. Prinsă în acest hățiș al contradicțiilor, zona de Nord-Est, a cincea cea mai săracă regiune de dezvoltare din întreaga Uniune Europeană, rămâne o permanentă absență de pe lis­tele de investiții publice ale guvernelor ce s-au perindat la Palatul Victoria în ulti­mele trei decenii, cu un impact direct asupra parcursului său economic comparativ cu alte zone din România. Să ne uităm, de exemplu, la infrastructura de transport: chiar dacă România continuă să aibă mari deficiențe la capitolul auto­străzi, în partea de vest a țării au mai fost construite în ultimii ani – sau se află în curs de construcție – astfel de drumuri de mare viteză; în Moldova, în schimb, nu s-a construit nici măcar un centimetru de autostradă.

Efectele directe nu sunt deloc sur­prin­ză­toare: firmele străine au preferat în ulti­­mul deceniu să își deschidă unități de producție pe direcția sau în apropierea autostrăzilor existente ori în curs de con­­s­trucție din jumătatea de vest a țării (cele mai elocvente exemple în acest sens sunt producătorii de componente auto precum Dräxlmaier sau Daimler). Totuși, pro­misiuni pentru construcția unor drumuri de mare viteză în regiunea Nord-Est au existat dintotdeauna, însă realitatea din teren a arătat și continuă să arate altfel. Iar cum astfel de proiecte atrag, la rândul lor, investiții private, locuri de muncă, salarii mai mari și, în cele din urmă, o creștere a nivelului de trai al lo­cui­torilor, este lesne de înțeles de ce Moldova pare că bate pasul pe loc la ni­vel economic.

Rata sărăciei relative – adică ponderea în totalul populației a persoanelor care au venituri mai mici de 60% față de media totală – atinge în Nord-Est cel mai ridicat nivel – 36,1%, față de 25,3% în toată România, arată datele de la INS. Cu alte cuvinte, un locuitor din trei din zona de nord-est se află sub limita pra­gului de sărăcie. Motiv pentru care și fenomenul de migrație – fie intern, către alte centre urbane mai mari din țară, fie extern – este destul de accentuat în această parte a României. „Migrația popu­lației din regiune (Moldova, n.r.) și din țară este probabil cea mai mare dificultate și cel mai mare pericol la nivelul țării. Este un subiect de siguranță națională, din punctul meu de vedere“, afirmă antreprenorul băcăuan Adrian Gârmacea, care contro­lează producătorul de tâmplărie PVC Electric Plus (Barrier), cu afaceri de peste 23 de milioane de euro în 2016.

Numai în perioada 2012-2017, aproximativ 55.000 de persoane, adică echiva­lentul populației unui oraș de talia Roma­nului, au dispărut din statisticile popu­la­ției rezidente a regiunii Nord-Est, care a ajuns anul trecut la un total de puțin peste 3,2 milioane de locuitori, potrivit da­telor de la Institutul Național de Statis­tică. Iar mare parte dintre persoanele care au decis să plece sunt active din punct de vedere ocupațional, fapt ce se răs­frânge direct asupra potențialului de dezvoltare al regiunii.

„În momentul de față, indiferent de câte investiții se pot realiza în zona noastră, principala problemă a oricărui angajator este forța calificată de muncă. Cred că această problematică este pri­mor­dială, iar lipsa de dezvoltare a acesteia va îm­pie­­dica major orice dezvoltare sustena­bilă a zonei“, completează Florin Cucu, unul dintre proprietarii producă­torului de pijamale Sofiaman din Târgu-Neamț, cu afaceri de 3,5 milioane de euro anul trecut.

Agonie și extaz. Cele șase județe din Moldova care sunt cuprinse în regiunea de dezvoltare Nord-Est – Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui – au generat doar 4,5% din exporturile totale ale României din anul 2016, care s-au ridicat la circa 57 de miliarde de euro, potrivit calculelor NewMoney pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică. Cifrele nu s-au schimbat prea mult nici în 2017, având în vedere că în primele nouă luni ale anului trecut livrările externe ale regiunii Nord-Est s-au ridicat la doar 2,2 miliarde de euro, echivalentul a 4,7% din totalul exporturilor României.

Chiar și așa, creșterea costurilor salariale în celelalte zone din România și de­ficitul de forță de muncă din regiuni care au devenit o destinație fierbinte pe harta investitorilor industriali, cum ar fi vestul țării, i-au determinat pe investitori să pri­vească – e drept, încă timid – către „ruda“ mai să­racă, Moldova. În aceste condiții, pro­du­cătorul de sisteme de siguranță auto Autoliv România, cu peste 10.000 de sa­la­riați în toată țara, a decis anul trecut să des­chidă o fabrică în Onești, județul Ba­cău, în timp ce firma belgiană BMT Aerospace, care realizează elemente pentru industria aerospațială, a pus în func­țiune o unitate de producție la Iași.

În momentul de față, unul dintre cei mai mari angajatori industriali din zona de Nord-Est este producătorul de componente auto Delphi Diesel System România, care a deschis în 2009 o fabrică în apropierea Iașiului și a avut în 2016 o medie de peste 1.700 de salariați, potrivit da­telor de la Ministerul Finanțelor. Dincolo de Iași – cel mai mare oraș din regiune – și de zona in­­dustrială din proximitate, celelalte ju­dețe din Moldova nu au reușit să atragă foarte multe investiții străine, mai ales pe segmentul de pro­ducție industrială.

Antreprenori nord-estici. Efectul e, din nou, paradoxal. Moldova rămâne un teritoriu al unor businessuri construite de oameni de afaceri români, care au reușit să devină cunoscute la nivel național și chiar internațional. Doi dintre acești antreprenori sunt frații Adrian și Dragoș Pavăl, fondatorii Dedeman, singura afacere antreprenorială 100% româ­nească care a reușit să depă­șească pragul de vânzări de un miliard de euro. Pornită în 1992, în Bacău, și extinsă progresiv, afacerea Dedeman înseamnă astăzi o rețea de aproximativ 50 de magazine la nivel național, cu peste 10.000 de angajați.

Granițele regiunii Nord-Est au fost depășite și de omul de afaceri ieșean Iulian Dascălu, care s-a remarcat prin in­ves­tițiile pe care le-a făcut în domeniul imobiliarelor, în special în malluri, dar și în birouri. Începând de anul trecut, Das­călu a intrat într-un parteneriat cu un fond sud-african, Atterbury, prin care ri­dică un pro­iect mixt imobiliar de 220 de milioane de euro la Timișoara, Openville. Iar după acest pas, Dascălu declara anul trecut pentru NewMoney că este interesat și de intrarea pe alte piețe din regiune cu brandul de centre comerciale Iulius Mall.

Infrastructură și turism. Un exemplu de companie care a ajuns deja din Moldova până în vestul Europei și chiar până în Asia este grupul de firme Te-Rox, care produce scaune auto pentru copii în județele Neamț, Iași și Botoșani. Por­nită în Pașcani în anul 2007, afacerea an­tre­prenoarei Doina Cepalis are acum mai bine de 1.000 de angajați și afaceri de peste 30 de milioane de euro, iar produ­sele sale se vând în peste 50 de țări din întreaga lume.

„Ca antreprenor de peste 20 de ani în această parte mai puțin dez­voltată a țării, pot să afirm că avem un ex­traor­dinar po­tențial uman“, spune Doina Cepalis, care atrage atenția că, în lipsa unor auto­străzi, Moldova are difi­cul­tăți în a face exporturi, în a atrage in­ves­titori sau în a se dezvolta. „Pentru că suntem izo­lați de Europa“, com­ple­tează antrepre­noarea, care adaugă că un alt factor de sti­mulare a regiunii ar fi un pachet de mă­suri economice, simple, nebirocratice de sus­ținere a industriei prin atragere de fonduri externe.

„Aceste măsuri legislative să fie valabile doar pentru investitorii autohtoni sau străini ce vor să inves­tească în această zonă a țării“, adaugă femeia de afaceri.

La rândul său, Adrian Gârmacea de la Electric Plus (Barrier) spune că dezvol­tarea infrastructurii, în special a rețelei de autostrăzi, trebuie completată și de reducerea corupției.

Pentru a asigura dezvol­tarea regiunii Nord-Est a țării, turismul ar putea fi de asemenea o armă importantă. „Unul dintre elementele de stimulare în mod real a acestei zone ar putea fi o po­li­tică de impulsionare și creștere a turismului local. Potențialul turistic, cel puțin pentru o parte a zonei de Nord-Est, este uriaș, însă, din păcate, probabil lipsește potențialul financiar al investitorilor locali“, spune și Florin Cucu, de la Sofiaman.

Până la urmă, este vorba de un cerc vicios. Fără infrastructură, nu există nici activități economice majore, nici turism, nici salarii mari și, deloc paradoxal, po­pulația are toate șansele să scadă în continuare.

100 de idei pentru România

Într-un an de mare încărcătură istorică, revista NewMoney, în parteneriat cu Romanian Business Leaders, demarează un proiect special prin care va ajunge în 2018 în cele mai importante orașe din țară, cu evenimente dedicate antreprenorilor.

• Soluții din toată țara. Sub un numitor comun, „Centenar 2018 – 100 de idei pentru România“, această suită de evenimente își propun să centralizeze de la oamenii de afaceri din întreaga țară posibile soluții pentru eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiunile istorice, dar și dintre România și Uniunea Europeană. Soluții pe care redacția NewMoney le va centraliza și le va pune pe masa autorităților, având convingerea că experiența mediului antreprenorial local poate da greutate și autoritate procesului de elaborare a unei strategii naționale și regionale.
• Moldova, următoarea oprire. După ce am dat startul în București la finalul anului trecut, pe 8 februarie vom fi prezenți la Iași, alături de mediul de afaceri din regiunea Nord-Est a României.

FOTO: Iulius