Ce urmează să se întâmple cu șantierul naval din Mangalia, după ce statul român a redevenit acționar majoritar

Alexandra Pele 03/04/2018 | 11:29 Companii
Ce urmează să se întâmple cu șantierul naval din Mangalia, după ce statul român a redevenit acționar majoritar

Deși la prima vedere o companie cu probleme, șantierul naval de la Mangalia a fost în ultimele luni obiectul unor negocieri complicate între două companii străine și statul român. În final, o companie a vândut, alta a cum­părat, iar statul a devenit acțio­narul majoritar.

Acest articol a apărut în numărul 37 (2-15 aprilie) al revistei NewMoney

Coreenii de la Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) au vândut pachetul majoritar deținut la Daewoo Man­galia Heavy Industries (DMHI) către grupul olandez Damen, care a acceptat să cedeze 2% din acțiuni statului român (acesta controlând astfel 51% din capitalul social). Înțelegerea vine după câțiva ani în care situația financiară a șan­tie­rului de la Mangalia a avut un singur curs, în jos. În peri­oa­da 2012-2016, com­pania a acumulat pierderi de aproape jumătate de miliard de euro, nivelul datoriilor ajungând la circa 1,2 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor Publice. Acest lucru a fost mai degrabă o consecință a felului în care a fost administrat șan­tierul, crede Florian Ma­rin, preșe­din­tele Federației Sindicatelor Libere din România. „Este o bijuterie a industriei românești“, spune el într-o discuție cu NewMoney.

Citiți și: Regele pescar: cine este tânărul care a reușit să transforme o simplă cherhana din Agigea într-un business de aproape 2 milioane de euro

Principalul avantaj competitiv al șan­tierului naval de la Mangalia de­rivă din faptul că are cele mai lungi do­curi din sud-estul Europei, dar și ieșire la Marea Neagră, un obiectiv geostrategic a cărui importanță va crește conside­rabil în pe­rioada următoare. În 2016, șan­tierul a devenit lider de piață la nivel european pe seg­mentul de nave de mare tonaj. În acest an de vârf, cei circa 6.000 de an­gajați care au lucrat acolo au construit zece nave, un număr- record. Sindicatului i-a fost astfel dificil să în­țeleagă de ce situația comercială a companiei devenea tot mai precară.

Marin spune că a sesizat autoritățile cu privire la nevoia de a investiga modul în care erau transferați banii în Coreea. Profiturile erau mutate „sub diverse for­me, de la comision de proiectare, co­mi­sion de management, transfer de know-how, deconturi, tot felul de programe de formare“, spune el. Compania nu a răspuns întrebărilor NewMoney pe această temă. Sindicatul a făcut inclusiv o plângere penală împotriva reprezen­tanților statului din Consiliul de Admi­nistrație, acuzând că, deși acesta deținea un pachet minoritar (de 49%), nu s-a interesat de soarta companiei.

ȘANTIER LA APĂ“. Problemele acționa­rului coreean au început în urma crizei financiare și economice care a aruncat mulți constructori de nave în pragul falimentului. Cei coreeni au fost ajutați de stat care a finanțat prin intermediul băncilor din portofoliu ample programe de restructurare. În 2015, DSME și-a pus, pentru prima dată, pro­blema găsirii unui po­tențial cumpărător pentru afacerile din România. Interesați ar fi fost și itali­enii de la Fincantieri, care contro­lează alte două șantiere navale în România. În cele din urmă, s-a ajuns la o înțe­legere cu Damen, însă la finalul anului trecut statul a decis să blocheze vânzarea, exerci­tân­du-și dreptul de preemp­țiune.

Deși ar fi avut opțiunea naționalizării întregului șantier, formula aleasă a fost de a aproba tranzacția dintre DSME și Da­men, în schimbul a 2% din acțiuni, pe care Damen să le cedeze Ministerului astfel încât statul să redevină acționar majoritar. Aceste formalități ar urma să aibă loc în AGA de la sfârșitul lui martie, după trimiterea la tipar a ediției.

„Ai nevoie de acces la piețe pentru că e o industrie globală foarte greu de pene­trat. Damen vine cu un portofoliu mult mai diversificat decât avea DMHI“, co­mentează Marin decizia statului de a lăsa în acționariatul șantierului din Mangalia și un investitor străin.

SĂNĂTATEA FINANCIARĂ“. Damen va deveni astfel unul dintre principalii ju­cători din piața locală a construcțiilor de nave, în condițiile în care șantierul din Mangalia este lider, cu o cifră de afaceri de peste 458 de milioane de euro în 2016. Pe locul doi se află șantierul din Galați, deținut tot de Damen, cu afaceri de 122,1 milioane de euro. Italienii de la Fincanti­eri controlează două șantiere, cel de la Tulcea (74,7 milioane de euro) și cel de la Brăila (38 de milioane de euro), în vreme ce singurul șantier controlat de un român (Gheorghe Bosânceanu) este cel de la Constanța, cu afaceri de 30,2 milioane de euro în 2016, potrivit MFP.

Cele cinci mari șan­tiere navale ale Ro­mâniei nu se con­cu­rează direct, portofoliile acestora fiind destul de diversificate. În plus, acestea fac schimb de an­gajați în funcție de nivelul comenzilor.

Deși bilanțurile companiei din Mangalia nu arată prea bine, acționarul coreean a investit totuși în retehnologizarea șan­tierului, admite Marin. Având în ve­dere avantajul competitiv al acestuia și forța de muncă extrem de bine califi­cată, de la par­te­nerul olandez există așteptări mari. „Cu sprijinul Guvernului României, Damen va restabili sănătatea financiară a şantie­rului, va reconstrui numărul de an­gajaţi şi va creşte activitatea pentru proiecte complexe“, a declarat Rene Ber­k­vens, CEO al grupului Damen.

În ceea ce privește datoria, aceasta „nu va greva asupra activității viitoare a șan­tierului naval“, a dat asigurări o sursă apropiată tranzacției care nu a dorit să fie numită, din cauza caracterului confi­den­țial pe care îl au negocierile dintre coreeni și olandezi.

Preluarea șantierului va consolida ope­rațiunile grupului în România și ar putea duce la o restructurare a activității de la Mangalia. „Damen s-a specializat în ultima perioadă în nave mai micuțe, cu valoare adău­gată mare. Structura pro­duc­ției șantierului naval Mangalia e diferită de ce a făcut Damen până acum“, explică Marin.

INTERESE STRATEGICE. După cum a punctat și ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă, odată cu finalizarea tranzac­ției dintre DSME și Damen și cu cedarea pachetului de 2% către stat, România inversează un trend al ultimelor decenii. „Este pentru prima dată în ultimii 28 de ani când statul român preia controlul asupra unui obiectiv industrial strategic privatizat. Din calitatea de acţionar ma­jo­ritar putem să protejăm eficient interesele statului român şi putem să pro­tejăm inclusiv forţa de muncă înalt cali­ficată de la șantierul naval“, susţine mi­nistrul Economiei.

Preluarea șantierului naval vine în con­textul în care Ministerul Apărării Na­ționale (MApN) beneficiază, în pre­mieră, de un buget de 2% din PIB, având fonduri necesare investițiilor de înzestrare a armatei, evaluate de Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) la circa zece miliarde de euro în perioada 2017-2026. Pe lista de înzestrare a MApN se află și nave pentru marină, posibile comenzi pentru șantierele din România.

De altfel, șantierul Damen din Galați a fost selectat în 2016 pentru construcția unor corvete, oficialii MApN precizând că acesta are capacitatea tehnică, logis­tică și organizatorică de a realiza nave din clasa Sigma, fiind singurul din România care a construit 19 astfel de nave în ultimele două decenii, pentru state membre NATO și UE. Guvernul plănuia să sem­neze o înțelegere pentru realizarea a patru corvete multifuncționale, valoarea contractului fiind estimată la 1,6 miliarde de euro.

Odată cu schimbarea Guvernului, însă, procedurile s-au schimbat și ele.

 

Furtuni comerciale

Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) a avut mari probleme financiare, atât legate de datorii, cât și de fraude.

  • DISTORSIUNE. Uniunea Europeană și Japonia au acuzat Coreea de Sud de încălcarea principiilor Organizației Mondiale a Comerțului, pe fondul pachetelor de salvare acordate de băncile de stat constructorilor de nave. Aceștia au acumulat în urma crizei datorii de circa 9.500 de miliarde de dolari. Uniunea Europeană și Japonia au amintit situația DSME.
  • RESTRUCTURARE. După șase ani de pierderi, pachete de salvare financiară și scandaluri, DSME a revenit în 2017 pe profit, înregistrând un rezultat pozitiv de 630 de milioane de dolari, față de pierderea de 2.600 de miliarde de dolari din 2016. Compania a primit un bailout de 6.000 de miliarde de dolari de la două bănci de stat din Coreea de Sud.
  • FRAUDĂ. La începutul anului trecut, compania a fost amendată de reglementatorul coreean cu 4.500 de miliarde de dolari pentru fraudă contabilă masivă. Fostul CEO al DSME, Ko Jae-ho, a fost condamnat la zece ani de închisoare pe fondul acestui scandal.

 


FOTO: Guliver / Getty Images

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.
← Close