Investițiile în afaceri mature sunt cele mai afectate de diminuarea capitalului de risc din piață

Mimi Noel 27/07/2022 | 10:19 Global
Investițiile în afaceri mature sunt cele mai afectate de diminuarea capitalului de risc din piață

Investițiile cu capital de risc (venture capital) sunt pe tobogan, dar analiștii spun că nu vom vedea o reeditare a pră­­bușirii dot.com. Ce se vede însă – anul acesta, investițiile în afacerile mature sunt cele mai afectate de diminua­rea capitalului de risc din piață.

Avansul înregistrat în ultimii 20 de ani de fon­durile de investiții cu capital de risc a transformat o industrie improvizată din Silicon Valley într-o gigantică mași­nărie de construit companii cu amprentă globală.

Peste 600 de miliarde de dolari – capital de risc – au fost investite la ni­vel glo­bal anul trecut, de zece ori mai mult comparativ cu acum zece ani. Aceste fonduri au intrat în domenii noi și au atras par­ti­cipanți din categorii diverse, devenind tot mai globale. Părând că vremurile bune nu se vor termina niciodată, eva­luările au urcat și ele la cer.

Războiul din Ucraina, demersul Chinei de a-și „curăța“ propria industrie IT și creș­terea ratei dobânzilor au readus cu picioarele pe pământ, putem spune, ma­și­năria capitalului de risc. Bursele au fost printre primele lovite, iar cel mai clar semn este scăderea indexului Nasdaq (cu aproape 30% până acum). Capitalul atras prin listări anul acesta a scăzut la ju­mătate la nivel global și cu 70% în Sta­tele Unite față de aceeași perioadă a anului trecut, notează revista britanică The Economist.

Măcelul de pe burse afectează inevitabil și sectorul capitalului de risc. Pier­derile la nivel de portofoliu listat sufe­rite de investitori pun presiune pe inves­tițiile private ale acestora. Fondurile de pensii care au angajat sume imense pe pie­țele private caută să stea pe cash și le cer fondurilor cu capital de risc să-și do­mo­lească apetitul investițional.

Dat fiind că sunt mai multe fonduri de tip crossover, precum Tiger Global Mana­gement, care investește în mai multe zone ale pieței de capital, s-a întărit și legătura dintre evaluările publice și cele private. Va­loarea investițiilor globale făcute de fondurile cu capital de risc în start-upuri a fost în mai de 39 de miliarde de dolari, cu circa 30% mai puțin decât media lunară din 2021. 68% din fondurile cu capital de risc raportează deja scăderea valorilor companiilor din portofoliu (o devalorizare a portofoliilor).

Nu scapă nimeni

Deloc o surpriză, și start-upurile care se bazează pe banii fondurilor cu capital de risc simt lovitura. Unele start-upuri aparent profitabile fac bani din furnizare de servicii (de la marke­ting digital la cloud computing), în timp ce altele pierd bani și se bazează pe cecuri în alb de la sponsorii lor, fondurile cu capital de risc.

Pesimiștii susțin că vor trece ani buni până când scăderile de acum ale acestor fonduri se vor ameliora. Între 1969 și 1975, recesiunile cauzate de inflație și de prețu­rile la țiței au dus la o scădere cu 94% a flu­xurilor de bani care alimentau fondurile cu capital de risc. După vârful atins în pe­ri­oada bulei dot.com, rata la care fondurile cu capital de risc au investit a scăzut timp de mai bine de doi ani la rând.

Cu toate acestea, corecția nu va fi, se pare, așa drastică precum cea din timpul crizei din 2000-2001. Unul dintre motive este că numeroase start-upuri au pus bani deo­parte și au o situație financiară sănă­toasă. Luând în calcul o rată tipică de folosire a li­chidităților, cu doar trei excepții, toate cele mai mari start-upuri de software au ridicat sume suficient de mari, care ar urma să le ajungă până în 2025.

Un alt motiv ține de faptul că industria capitalului de risc este azi mult mai insti­tuționalizată. Rețele de fonduri de acest tip din Europa până în Asia sunt mai puțin dependente de fluxurile de capital din Statele Unite și au legături puternice cu an­trepre­nori și companii financiare locale. Investitorii finali precum fondurile de pensii și fundațiile s-au călit atât de mult când e vorba de transformările pe care tehnologia le imprimă economiei, încât să nu mai dea bir cu fugiții când apare o criză.

Cel mai important motiv însă este acela că oportunitatea pentru inovație rămâne imensă. Potențialul pentru produsele teh­no­logice s-a multiplicat exponențial. Practic, toate afacerile, de la biotehnologie la monitorizarea lanțurilor de aprovizionare, implică tehnologia informației. În tot acest context aparent haotic, industria va deveni mai suplă și mai eficientă, ceea ce-i va permite să rămână o forță.

Prima investiție

Într-o analiză despre resetarea capitalului de risc, Crunchbase remarcă faptul că investițiile de tip seed (capital inițial) au rămas robuste față de cele în afaceri mature sau în curs de dezvoltare, care s-au prăbușit, cum nota și The Economist.

Doar că nici investițiile în primul stadiu al afacerii nu sunt imune la scăderi. După ce anul trecut au investit sume-record în etapa de început a unor companii cu creș­teri explozive, anul acesta, apetitul a fost domolit.

De pildă, Tiger Global a condus mai multe runde de seria A acum o lună, în timp Andreessen Horowitz a investit mai mult în seed stage și serie A comparativ cu lunile anterioare. Insight Partners, al trei­lea cel mai activ investitor din luna mai, potrivit datelor agregate de Crunchbase, a redus numărul rundelor de investiții fă­cute în urmă cu o lună.

Tiger Global, care are în portofoliu atât zona fondurilor de hedging, dar și o divizie de private equity care investește în start-up­uri, a avertizat că plănuiește să se re­tragă din active nelichide care i-ar putea afecta investițiile.

Unicornii

Nu putea scăpa turbulențelor zona listărilor pe piața de capital – un singur unicorn (termen pentru businessurile a căror evaluare de piață este de minimum un miliard de dolari), compania indiană de servicii de lanțuri de furnizare Delhivery, ieșind pe bursă în mai 2022. Tot în mai, circa 34 de companii au intrat ca unicorni în baza de date a Crunchbase, alături de câțiva decacorni (businessuri care valo­rează cel puțin zece miliarde de dolari), unii cu evaluări la un multiplu de 100 de ori al ratei anuale a veniturilor. Numărul unicornilor este mai mic față de mai 2021 (când erau 54), dar chiar și așa rămâne un număr mare comparativ cu aceeași peri­oadă a anilor anteriori.

Ce va urma pentru fondurile de investiții cu capital de risc? Pe măsură ce investitorilor în afaceri mature le-a scăzut apetitul pentru companii private, cel mai probabil ar trebui să vedem că evaluările și ritmul investițiilor vor continua să scadă. Ceea ce înseamnă și o oportunitate – mulți investitori care au ridicat sume-record în ultimii ani au acum șansa să concureze în a investi la prețuri mai mici, dar în cele mai bune companii.

Cu ochii pe bani

Industriile care au reușit să atragă totuși atenția investitorilor cu capital de risc sunt blockchainul, logistica, energia regenerabilă și gamingul.

  • DECLIN. Finanțarea de tip venture capital a scă­zut în mai cu 14% (de la 45 de miliarde de dolari) față de luna aprilie și cu 20% (de la 49 de miliarde de dolari) față de luna mai 2021. Cel mai mare regres a fost pe palierul inves­tițiilor de capital de risc în afaceri mature, care au scăzut cu o medie lunară de aproape 40% comparativ cu 2021. Luna trecută, investitorii de tip venture capital au investit global 22,3 miliarde de dolari în stadiile mature și de creștere ale afacerilor, cu 38% mai puțin decât media lunară din 2021 – de 36,2 miliarde de dolari.
  • EXPUNERE. Printre numele mari care investesc în singurul unicorn listat în mai, compania de logistică indiană Delhivery, se află SoftBank, Tiger Global, Grupul Carlyle și FedEx Corp. După pierderile istorice cu Vision Fund, SoftBank a anunțat că reduce anul acesta cu 50% investițiile în start-upuri. Valoarea medie lunară a tranzacțiilor făcute de Tiger Global s-a redus cu mai puțin de jumătate comparativ cu anul trecut, potrivit PitchBook.

Acest articol a apărut în numărul 144 al revistei NewMoney.

FOTO: Getty

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.