În contextul pandemiei COVID-19, băncile au înăsprit condițiile de acordare a creditelor către companii

În ciuda interesului mare pentru programele guvernamentale de creditare, companiile par a se feri de finanțarea bancară. Comerțul, industria prelucrătoare și serviciile se numără printre cei mai mari clienți ai sistemului bancar, dar din urmă vin și companiile imobiliare, paradoxal, cei mai bun-platnici.

Cu un stoc total de aproape 30 de miliarde de lei, echivalentul a circa 6,2 miliarde de euro, comerțul a devenit, la nivelul lunii martie 2020, cea mai creditată ramură a economiei, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Dacă, în urmă cu un an, industria prelucrătoare era cel mai mare client al sistemului bancar, cu un stoc al împrumuturilor de 29,4 miliarde de lei, echivalentul a 26,3% din volumul total al creditării corporate, în martie 2020 sectorul a fost surclasat de comerț.

Creditele contractate de companiile din zona de retail au înregistrat o creștere de 4,6% în ultimul an, ajungând la 29,7 miliarde de lei. De cealaltă parte, stocul creditelor din industria prelucrătoare a consemnat o scădere de 1,3%, coborând la 29 de miliarde de lei. Pe locul al treilea în clasamentul celor mai creditate sectoare ale economiei naționale s-au menținut serviciile, cu o creștere de 5% în perioada martie 2019 – martie 2020.

În funcție de dimensiunea companiilor, creditarea IMM-urilor a consemnat cel mai mare avans, de 7% în perioada analizată, ajungând la 81,3 miliarde de lei. Împrumuturile accesate de corporații s-au majorat și ele, cu 1,3%, până la 36,5 miliarde de lei.

Citește si

Cea mai rapidă creștere

Companiile din sectorul imobiliar au raportat cel mai rapid ritm de creștere a creditării, acestea fiind urmate de firmele de utilități și, surprinzător, de cele din domeniul agricol. Stocul împrumuturilor accesate de sectorul imobiliar a ajuns în martie 2020 la 17,6 miliarde de lei, în creștere cu 17% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Avansul creditării din sectorul imobiliar ar putea fi corelat și cu reducerea abruptă a ratei de neperformanță din această zonă. Astfel, în cinci ani (pentru care există date), rata NPL (nonperforming loan) din sectorul imobiliar a înregistrat o scădere de 32,5 puncte procentuale, coborând la 3,45% în martie 2020, cel mai redus procent de la nivelul întregii economii locale. Pentru comparație, sectorul construcțiilor, cu o rată NPL de aproape 50% în iunie 2015, a înregistrat în martie 2020 o rată de 20,5%, cea mai ridicată dintre toate sectoarele economice. De altfel, stocul creditelor din construcții a consemnat o scădere de 1,5%.

Pe locul al doilea în clasamentul celor mai bun-platnice companii sunt cele din retail, cu o rată a neperformanței de 5,21%. După dimensiunea companiilor, cele mai bun-platnice sunt corporațiile, iar cele mai rău-platnice sunt microîntreprinderile, cu o medie a ratei NPL de 11% în martie 2020.

Șapte luni de pandemie

Creditul corporate a urcat cu 3,5%, la 128,9 miliarde de lei (26,5 miliarde de euro) la nivelul lunii septembrie 2020, potrivit celor mai recente date publicate de BNR. Evoluția a fost determinată, preponderent, de lansarea programului IMM Invest, apreciază Andrei Rădulescu, director al departamentului Analiză macroeconomică din cadrul Băncii Transilvania.

În absența acestui program, o scădere a creditării pentru companii ar fi fost destul de probabilă, potrivit specialiștilor. În programul IMM Invest au fost înregistrate cereri de finanțare în valoare de peste 85 de miliarde de lei, din care aproximativ 60 de miliarde de lei reprezintă solicitări pentru credite de investiții, iar diferența – pentru capital de lucru, arată datele Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Nu toate aceste solicitări au fost însă acceptate de bănci. „Numărul creditelor aprobate de către cei 21 de finanțatori participanți în program este de 11.589, iar volumul finanțării garantate este de 10,2 miliarde de lei“, potrivit FNGCIMM.

Analistul Dan Bucșa preciza recent că decizia României de a derula programele guvernamentale de finanțare prin intermediul unor bănci private le-a diminuat amploarea. Polonia, spre exemplu, a reușit să distribuie credite garantate mai mari deoarece le-a acordat printr-un fond suveran, ceea ce a permis ocolirea criteriilor de risc. În România, băncile au fost nevoite să analizeze fiecare dosar, în baza normelor de prudențialitate.

Puțini vor credit

Sondajele realizate în rândul companiilor din România indică, paradoxal (dacă ne raportăm la solicitările din cadrul IMM Invest), un apetit scăzut al acestora pentru finanțarea bancară. Un sondaj realizat de BNR în august arată că 75% din companii nu au apelat la o formă de creditare în ultimul an. Doar 18% din companii au primit de la bănci toată suma solicitată, acceptând condițiile și costurile creditului. Printre cel mai des amintite obstacole întâmpinate de companiile care au solicitat credite în ultimul an se numără nivelul ridicat al dobânzilor și al comisioanelor, cerințele privind valoarea sau tipul colateralului, birocrația și clauzele contractuale.

Accesul la finanțare nu este perceput de manageri drept o problemă presantă, 60% din companii considerând că acest factor are un impact scăzut sau niciun impact asupra lor. „Acest lucru este datorat nivelului scăzut de intermediere financiară în cazul companiilor“, comentează specialiștii BNR. Structura pasivului arată că doar 8,4% din pasivele firmelor sunt reprezentate de credite interne, principala modalitate prin care firmele din România aleg să își finanțeze operațiunile fiind creditele comerciale (18,4% din pasiv). O altă sursă de finanțare la care companiile apelează într-o proporție ridicată o reprezintă creditele de la acționari sau entități afiliate (9% din pasiv). La baza deciziei de accesare a creditelor oferite de bănci s-a aflat, în principal, constituirea unui capital de lucru (stocuri, echipamente etc.) sau plata furnizorilor (28%).

Corporațiile au înregistrat majorări pe toate cele trei segmente: finanțări pentru constituirea de capital de lucru sau pentru plata furnizorilor, pentru constituirea unui buget-tampon pentru situații neprevăzute sau pentru investiții pentru dezvoltare. Pe de altă parte, IMM-urile au crescut doar pe ultimele două paliere. Investițiile pentru creșterea gradului de inovare nu reprezintă o prioritate pentru companiile din România, doar 1,9% din acestea contractând credite în acest sens, însă cu o tendință de ușoară creștere. Totodată, apelarea la împrumuturi pentru refinanțarea altor datorii bancare a rămas la valori scăzute.

Băncile recunosc că, în contextul pandemiei, s-au văzut nevoite să înăsprească, într-o oarecare măsură, standardele de creditare pentru companii. Circa un sfert dintre instituțiile financiare din România anticipează o continuare a acestei tendințe, în special pentru creditele acordate IMM-urilor.

Chiar și înainte de criză, specialiștii avertizau că puține companii din România au bilanțuri care să le permită accesarea de credite. Din cele 633.000 de companii active, doar 67% au raportat venituri. Dintre acestea, puțin peste jumătate au un grad de îndatorare de sub 80% din active. 82% din aceste companii au profit operațional.

Doar jumătate din companiile din ultima categorie înregistrează un raport între nivelul actual al datoriilor și cel al profitului operațional monetar mai mic decât trei, ceea ce permite accesul la finanțare bancară, argumentează Iancu Guda, director de servicii la Coface. „Dintre acestea, aproximativ jumătate înregistrează venituri sub 100.000 de euro și doar 10.566 au raportat o cifră de afaceri mai mare de un milion de euro. Dintre acestea din urmă, două treimi au contractat deja un credit bancar.“

Cine, ce, cât

Cu toate că nu există date actualizate cu privire la companiile ale căror dosare de credit au fost aprobate în cadrul programului IMM Invest, ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu, a făcut o serie de precizări cu privire la structura companiilor care s-au înscris în program.

Domenii. Pe sectoare de activitate, cele mai multe cereri au provenit din domeniul transporturilor terestre. Acestea au fost urmate de companiile din construcții de clădiri, restaurante și alte activități de servicii și alimentație, fabricarea băuturilor și comerț cu amănuntul.
Regiuni. Cele mai multe cereri au provenit, după cum era de așteptat, din București. Au urmat județele Cluj, Ilfov, Constanța, Timiș, Brașov, Bihor și Prahova.
Dimensiune. Microîntreprinderile au depus cele mai multe cereri pentru accesarea finanțării garantate de stat, acestea fiind urmate de companiile mici și de cele mijlocii.
Destinație. Cea mai mare parte a sumelor solicitate vizează realizarea de investiții. Circa un sfert din credite au fost solicitate pentru asigurarea de capital de lucru.
Limită. Plafonul de finanțare de 15 miliarde de euro încă nu a fost atins, dar autoritățile au anunțat că sunt dispuse să-l majoreze. Companiile pot depune solicitări până la finele anului.