Genți de mătase, un business care îți aduce cât un salariu de multinațională

Cristina Dobreanu 15/06/2017 | 11:51 Oameni
Genți de mătase, un business care îți aduce cât un salariu de multinațională

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Fiecare femeie are (cel puțin) o geantă, iar fiecare geantă are o poveste. Și când personajul principal este mătasea, iar produsul este unicat, atunci povestea începe cu Silkdom.

O veche legendă chineză spune că, în urmă cu mai bine de 4.000 de ani, Lei-Tzu, soția Împăratului Galben, bea ceai în grădină când o gogoașă de mătase i-a căzut în cană. Din cauză că băutura era fierbinte, gogoașa a început să se desfacă și, încet-încet, a reu­șit să acopere întreaga grădină. Lui Lei-Tzu i-a plăcut produsul, pe care l-a asemănat inițial cu lâna, dar, în același timp, a văzut că din interiorul său s-a des­prins un vierme. A obținut aprobare de la împărat pentru a studia viermii de mătase care se dezvoltau în copacii din grădină și a pus astfel bazele sericulturii.

Mult timp, mătasea, preferată la curtea imperială, nici nu avea voie să părăsească China, însă, cum lucrurile frumoase nu pot fi ținute secrete la nesfârșit, produsul a cucerit treptat marile orașe. De atunci și până astăzi, fascinația pentru mă­tase se menține. Asociată de regulă cu produse vesti­mentare, măta­sea a început să fie folosită și pentru altfel de articole.

STARTUP AUTODIDACT. Mădălina Nistor (38 de ani) a fost atrasă de mică de frumusețea și eleganța acestui material. A moștenit această pasiune de la bunica sa, care a lucrat într-o țesătorie de mătase în București și care i-a făcut primul cadou din mătase pe vremea când Mădălina avea doar nouă ani. În timp, a strâns mătasea în lăzi, fără să îi dea neapărat o întrebuințare anume. Până în momentul în care a avut ideea să o transforme într-un accesoriu: clutch sau minaudière. Adică genți de dimensiuni reduse, fără mânere, care pot fi ținute în mână, cu diferența că o minaudière este mai mică, în timp ce clutch-ul are dimensiuni ceva mai generoase (în care poate intra chiar un iPad). „Nu știam nimic despre clutch-uri atunci când m-am apucat să le fac. M-am uitat la niște tutoriale pe internet și am încercat apoi să mă gândesc cum aș putea să le recreez industrial“, măr­turisește Mădălina Nistor. A descoperit totul văzând și făcând, știind doar că vrea să atingă perfecțiunea produselor similare realizate de Alexander McQueen. „Acum știu încă de la primele etape dacă clutch-ul va ieși perfect sau nu“, spune ea.

Așa a apărut Silkdom, un startup în care a investit doar 6.000 de euro, fără a pune la socoteală mătasea, pe care o avea deja. Pe lângă cadrele pe care le-a co­mandat din Statele Unite, a direcționat resurse importante către brand și comunicarea vizuală (de la logo și fotografiile de produs la site-ul Silkdom), căci experiența în domeniul comunicării a compensat cu încercările de novice în crearea produsului. Clutch-ul este însă doar „vedeta“ colecției, căci acestuia i se mai adaugă și eșarfele sau mici bijuterii, tot cu componente din mătase.

SURPRIZA DIN PIAȚĂ. Fiecare clutch este însă unic, căci mătasea este folosită o singură dată pentru un astfel de produs. De aceea, deocamdată, și cantitatea de mătase comandată nu e semnificativă, ci mai de­grabă balanța înclină spre varietatea modelelor. Iar cum volumele nu sunt mari, este dificil să obțină discounturi semnificative.

În alegerea mătăsii pentru clutch-uri contează textura și grosimea, fiindcă cea foarte subțire se poate rupe la întinderea pe cadru, iar cea prea rigidă, dim­potrivă, nu se mulează pe cadru. Principalii furnizori de mătase sunt din Paris, Veneția sau din Thailanda, dar există și câțiva importatori și distribuitori locali.

Prima colecție de clutch-uri a lansat-o în noiem­brie 2016. Pregătise aproximativ 25 de modele, pe care le-a vândut în două săptămâni. De atunci a vândut în total în jur de o sută. Prețul unui clutch por­nește de la 150 de euro și urcă până la 290 de euro. Până la sfârșitul anului speră să ajungă la vânzări de 24.000 de euro, iar planul său este ca, la un moment dat, să-și ducă produsele dincolo de granițele țării, în magazine din Londra sau Paris.

De altfel, site-ul a fost pregătit pentru vânzări in­ter­­naționale, pentru că, mărturisește ea, nu și-a ima­ginat „niciodată“ că ar putea fi susținut din vânzările din România. Accesoriile sale sunt listate și în magazinul Molecule F, dar au fost incluse și în programul Deschide România, platforma creată de eMag pentru antreprenorii români care pot astfel accesa canalul de vânzări al retai­lerului prin listarea în Marketplace.

În offline, ia în calcul deschiderea unui showroom, însă deocamdată spune că traficul cel mai mare este în continuare în malluri. În micul său atelier lucrează patru persoane, care pot face maximum 40 de clutch-uri pe lună. Este conștientă că de la startup la un business solid este cale lungă și că, pentru a se extinde, ar trebui să aibă o echipă mai mare. Deo­camdată, rămâne un produs de nișă, dar marea ei provocare este să demonstreze că măta­sea poate fi purtată oricând și la aproape orice.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Startup-urile din statistici” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Anual, în România se înființează cel puțin 100.000 de companii. Dar nu multe sunt cele care trec testul timpului.[/vc_column_text][vc_column_text]PE BANDĂ RULANTĂ. În ultimii cinci ani (2012-2016), numărul de companii nou înființate a variat de la peste 125.000 (în 2012) la aproape 106.000 (în 2016), cu un minimum de 101.000 în 2014, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.

SUPRAVIEȚUIREA. Anul trecut au fost închise în România peste 109.000 de firme, potrivit datelor de la ONRC. Totodată, un studiu din 2015 al Fundației Post-Privatizare arăta că în România erau peste 426.000 de IMM-uri active, cea mai mică densitate de IMM-uri din UE28.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


FOTO: Primele 25 de clutch-uri create de Mădălina Nistor s-au epuizat în două săptămâni de la lansarea colecției Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.