Este profitabil să cumpărăm aur fizic?

Unul dintre cele mai vechi active existente în lume este aurul. Arheologii estimează că aurul a fost folosit pentru prima dată în urmă cu peste 5.000 de ani, în Egiptul Antic. De atunci, utilizările aurului s-au schimbat în mod semnificativ.

De la a fi folosit doar pentru bijuterii, la a deveni o formă de bani și, în ultimele decenii, un mod de a investi și de a dezvolta tehnologia, aurul a fost și este încă o parte din istoria omenirii.

Aurul de-a lungul istoriei

Începând cu al patrulea mileniu î.Hr., aurul a fost descoperit de egiptenii antici. Primele descoperiri ale aurului au fost făcute în forma sa naturală: pepitele de aur. De obicei, acestea erau găsite în râuri, fiind spălate de pe munți. S-ar putea să vă întrebați, ce râuri avea Egiptul Antic?

Marea majoritate a celor 250 de mine de aur găsite în Egipt erau situate între Nil și Marea Roșie, o regiune muntoasă cu două ramuri principale ale Nilului. Acesta este cel mai probabil modul în care egiptenii antici au dat peste metalul galben, pe care au început să îl exploateze.

Odată cu trecerea timpului, aurul a fost asociat cu metalul zeilor și, prin urmare, al faraonilor. Acest lucru a făcut ca o mare parte din aurul extras să fie folosit ca bijuterie, devenind un simbol al puterii și al bogăției.

Forme de bani

Se estimează că primele forme de bani din aur și argint au apărut în jurul anului 650 î.Hr., în Regatul Lidiei, Turcia de astăzi. Chiar dacă până în acest moment vorbim despre un comerț facilitat de numeroase forme de bani – de la scoici și pietre la diferite cereale precum grâul sau orezul – secolul al VII-lea î.Hr. marchează prima utilizare deliberată a metalelor prețioase în acest scop.

Pe măsură ce omenirea a evoluat, transportul aurului nu mai părea viabil. Astfel, hârtia a preluat acest rol, cu promisiunea băncilor centrale, că există aur depozitat undeva, care poate fi revendicat de oricine deține aceste bucăți de hârtie. Din păcate, mulți conducători de-a lungul anilor au considerat că legătura dintre aceste bucăți de hârtie și aurul depozitat undeva ar trebui ruptă.

Cel mai recent eveniment de acest fel s-a petrecut în august 1971, când președintele american Richard Nixon a rupt legătura dintre dolarul american și aur. Sistemul existent până în acel moment se numea etalonul aur. În cadrul acestui sistem, pentru fiecare uncie de aur depozitată, puteau fi tipăriți 35 de dolari. În acest fel, guvernul era împiedicat de la cheltuieli excesive, deci de la tipărirea care să ne devalorizeze banii.

Dar, odată cu decizia lui Nixon, aurul nu mai era o formă de bani. A devenit o investiție.

Aurul ca investiție

Când vine vorba de investiții, aurul este cel mai vechi activ care există până în prezent. În ultimul secol, singurul instrument încă existent este indicele Dow Jones, creat în mai 1896. Dar chiar și în cadrul acestui indice, singura companie încă existentă este General Electric, una dintre cele mai vechi companii din lume.

Dacă între 1933 și 1971 o uncie de aur (31,1 grame) a oscilat în jurul prețului de 35 de dolari, la trei ani după ce fereastra de aur a fost închisă, o uncie de aur valora 180 de dolari. Acest fenomen marchează o creștere a prețului aurului de 415% în doar trei ani.

Cum să investim în aur?

Atunci când vine vorba de a investi în aur, există două opțiuni disponibile. Prima, și cea mai sigură, este cumpărarea de aur fizic. Acesta cuprinde lingouri de aur și monede de aur de investiții, care sunt acceptate la nivel internațional.

Cealaltă opțiune este utilizarea fondurilor tranzacționate la bursă (ETF). ETF de aur au apărut în 2003, iar de atunci au fost create multe alte ETF. Prin intermediul acestor ETF-uri, se poate tranzacționa creanța asupra unei cantități de aur depozitate într-un seif. Principalul risc este riscul de contrapartidă. Aceasta înseamnă că siguranța investițiilor depinde de măsurile de securitate ale instituției.

Ambele modalități reflectă prețul internațional al aurului. Randamentul mediu anual al prețului aurului în ultimii 20 de ani este de 9,3%, aproape la fel de mult precum randamentul de 10,7% al indicelui bursier american S&P500. Principala diferență între cele două active este că, în cadrul indicelui S&P500, companiile urcă și coboară constant, în timp ce aurul rămâne același de-a lungul anilor.

Profiturile obținute prin investiția în aur fizic pot fi semnificative, dar trebuie să se țină cont de faptul că aurul nu este un activ speculativ. Ar trebui considerat ca o investiție pe termen lung, cunoscut mai ales pentru capacitatea sa de acoperire împotriva inflației. Cea mai mare trăsătură a aurului este că își păstrează valoarea în comparație cu alte bunuri, în special cu locuințele.