Efect de pandemie: Piața livrărilor rapide se apropie de pragul de 1 miliard de euro

Pandemia a funcționat ca un catalizator pentru piața livrărilor rapide de mâncare, jucării, cărți, flori sau cosmetice. Tradusă în cifre, valoarea totală a acestui tip de comenzi ar putea depăși un miliard de euro chiar de anul acesta.

„Când pofta dictează“, patru nume mari din show­bizul românesc se adună pentru o producție cu speci­fic dâmbovițean, dar care aduce cu un trailer al unui nou film de Quentin Tarantino. Chef Sorin Bontea, ro­ckerul Adrian Despot și actorii Mihai Bobonete și Mihai Rait – aka Bobiță și Dorel din serialul „Las Fierbinți“ – sunt protagoniștii reclamei cu intrigă ma­fiotă la Tazz by eMAG. Combinația de Caragiale cu filme cu gangsteri nu trece neobservată și e dovada noii forțe financiare și a creativității aflate în spatele curierilor pe care-i întâlnim în fiecare zi pe stradă.

Alin Șerban (47 de ani), chief executive officer (CEO) al platformei Tazz by eMAG, confirmă că in­tenția a fost de la bun început să iasă din tiparul re­cla­melor călduțe de la televizor. „E o reclamă foarte mun­cită, care a pornit dintr-o pasiune de a face ceva diferit. Când am discutat cu el despre acest proiect, Dragoș Buliga, regizorul «Las Fierbinți» și producă­to­rul spotului, a spus: «Hai să facem un film!»“, își amin­tește Alin Șerban, potrivit căruia producția e finanțată dintr-un buget de publicitate de „câteva milioane de euro“, stabilit pentru un an.

Proaspeți pe piață

Un buget mai mult decât ge­ne­ros, dacă ținem cont că firma a apărut în aprilie 2020, prin rebranduirea unei platforme mai vechi preluate de eMAG. Șefii Tazz spun însă că, în anul care a trecut, vânzările le-au crescut de aproape 13 ori. „Ne-a ajutat și pandemia, dar noi ne-am poziționat de la început ca un serviciu de livrare local, pentru ro­mâni, realizat de o companie românească și care a li­vrat mai mult decât mâncare. Adică orice aveai nevoie: și produse de la eMAG, și flori, și băcănie“, pre­ci­zează Alin Șerban.

Pandemia a fost profitabilă și pentru con­curență. Platforma spaniolilor de la Glovo a crescut la rândul ei enorm în ulti­mul an. Iar Victor Răcariu (32 de ani), managerul ge­ne­ral regional al compa­niei Glovo pentru Europa de Sud-Est, spune că toată „piața de food deli­very din România a cunoscut o creș­tere ac­ce­lerată, de aproape 15 ori în vo­lume livrate, în ultimii trei ani“.

Glovo raportează pentru anul 2021 o ten­dință de creștere a numărului de comenzi „de la o medie de una-două comenzi pe lună la mai mult de patru comenzi în ca­zul anumitor utilizatori“. Plat­forma spa­nio­lilor se concentrează în acest moment pe „creșterea diviziei Q-commerce (pres­curtare pentru quick commerce – în traducere, comerț ra­pid, n.r.) Practic, este o nouă etapă în li­vra­rea la cerere și ne oferă posibilitatea de a livra «orice» în 30 de mi­nute sau mai puțin“, precizează Victor Răcariu.

Viitorul este rapid

Q-commerce presupune li­vrarea în cel mai scurt timp a oricărui tip de produs: nu doar mâncare de la restaurant ori supermarket, ci și jucării, cărți, flori, cosmetice ori, mai nou, chiar pro­duse de decorațiuni interioare. Printre partenerii Glovo se numără, de altfel, multe rețele de supermarketuri cunoscute, restaurante, parfumerii și chiar cea mai notorie marcă suedeză de magazine de mo­bilă și bricolaj, IKEA. Ambiția Glovo, care a raportat în 2020 o creștere de cinci ori față de anul anterior, este să devină principala aplicație pentru cele mai li­vrate categorii de produse.

„În plus, ne concentrăm pe extinderea serviciilor noastre, prin deschiderea de micro-fulfillment centers (mici depozite plasate strategic în cele mai aglome­rate vecinătăți, n.r.) ori de cook rooms“, spune Victor Răcariu. Așa-numitele „camere de gătit“ sunt o altă ino­vație prin care Glovo încearcă să își ajute partenerii să sporească distribuția. „Este un spațiu dotat cu bucătării, pe care partenerii îl pot accesa pentru a-și spori serviciul de livrare la domiciliu, prin intermediul platformei, fără a-și suprasolicita bucătăria propriului restaurant“, explică Răcariu.

Lupta pentru putere

Și Tazz țintește prima pozi­ție din piața românească. „În orice piață, e posibil, în orice moment, să apară competiție. E și cazul nostru, am reușit într-un an să devenim relevanți“, spune Alin Șerban. Din punctul său de vedere, România e însă deja una dintre cele mai aglomerate piețe din Europa Centrală și de Est. „Până de curând erau cinci jucă­tori: Glovo, foodpanda, Takeaway, Tazz și Bolt Food. În Bulgaria sunt doi. În Ungaria, la fel. Nu știm ce va urma, dar noi suntem aici să fim numărul unu și spre asta mergem“, spune Alin Șerban.

„Până de curând“, pentru că platforma spaniolilor tocmai a anunțat preluarea unuia dintre principalii competitori de pe piața lo­cală, foodpanda. Achiziția este în prezent în analiza Consiliului Concurenței, iar până la finalizarea tranzacției „operațiunile food­panda și Glovo rămân complet independente și concurente pe piață. Fiecare plat­formă își stabilește independent politica de piață, de investiții, și nu va exista deo­cam­dată nici un proces de migrare“, preci­zează șeful Glovo pentru Europa de Est.

Foodpanda este doar una dintre firmele preluate în această primăvară de Glovo în regiune. „În prima parte a lunii mai, am ajuns la un acord pentru achiziționarea Ehrana, o companie locală de livrare din Slovenia. De asemenea, pe 26 mai am anun­țat o serie de tranzacții separate cu Delivery Hero, una dintre cele mai mari platforme de livrare din lume, pentru cum­pă­rarea unora dintre companiile sale din Europa Cen­trală și de Est: foodpanda – în România și Bulgaria, compania Donesi – în Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Pauza – în Croația. Valoarea totală a tranzacțiilor se ridică la 170 de milioane de euro“, pre­­cizează Victor Răcariu.

Pentru a-și permite aceste achiziții, platforma por­nită ca un startup în Barcelona a început anul printr-o campanie de atragere de capital, obținând 450 de mi­li­oane de euro într-o singură rundă de finanțare din seria F, condusă de două firme de investiții din New York – Lugard Road Capital și Luxor Capital Group.

Mâncare și tehnologie

Tazz a făcut cele mai mari investiții anul trecut: 26 de milioane de lei (apro­ximativ 5,3 milioane de euro) în tehnologie, devenind între timp una dintre cele mai descărcate aplicații de livrare din România, cu peste 1,2 milioane de instalări. „Avem o medie de 500.000 de clienți activi. Anul trecut aveam în jur de 1.000 de restaurante partenere, azi avem peste 6.000. Echipa a crescut de șase ori, de la 25 de oameni la peste 150 de angajați. Și în conti­nuare ne simțim ca în prima zi“, descrie șeful firmei atmosfera de la Tazz.

În ciuda creșterii uriașe de activitate din primul an, cifra de afaceri realizată de Tazz by eMAG în 2020 fost modestă: 14 milioane de lei (2,85 milioane de euro). Pentru 2021 e prevăzută o creștere de zece ori, până la 140 de milioane de lei (28,5 milioane de euro). Alin Șerban susține însă că nu acestea sunt „cifrele cele mai relevante“. „În acest business, cifra de afa­ceri e im­­portantă, dar mai importantă e valoarea mărfii tran­zacționate printr-o platformă“, precizează timișo­reanul, care trăiește acum mai mult prin Bu­cu­rești. „În următorii trei ani, ne așteptăm la creșteri mari. Evident că va fi greu să creștem în fiecare an de zece ori, cum vrem să creștem anul ăsta, dar asta nu în­seamnă că nu ne propunem creșteri procentuale de două cifre (zeci de procente, n.r.)“, adaugă el.

Șerban e și unul dintre fondatorii platformei „EuCeMananc“, lansată în 2014, la Timișoara, și preluată în 2019 de eMAG, care a transformat-o apoi în Tazz. În prezent, platforma face livrări în 22 de orașe și își pro­pune să ajungă în următorii trei ani în toate ora­șele cu o populație de peste 100.000 de locuitori. „Timpul e cea mai prețioasă resursă, iar noi încercăm să salvăm timpul prin platformă și prin tehnologie. Suntem o companie de tehnologie, nu suntem o companie de livrat mâncare neapărat“, susține șeful Tazz, potrivit căruia firma caută să angajeze în continuare specialiști și dezvoltatori IT.

Sprijin pentru restaurante

Deocamdată, com­­pania românească e partenerul Restograf pentru Bucharest Restaurant Week, eveniment desfășurat în intervalul 3-17 iunie, pe durata căruia peste 100 de lo­­caluri din Capitală au oferit reduceri de până la 70%. „Am avut această inițiativă ca să putem ajuta industria, foarte lovită de criză. Cei de la Tazz au venit cu o ofertă de nerefuzat, în sensul că ei livrează cu taxe zero în această perioadă“, spune Radu Dumitrescu (43 de ani), acționarul majoritar a șase restaurante din București și al platformei de rezervări Restograf. Dumitrescu este, de altfel, unul dintre antrepre­norii care au supraviețuit economic cu greu pandemiei, iar livrările i-au menținut afacerea pe linia de plutire.

„Livrările reprezintă pentru noi cam 20%, dar suntem un caz fericit, alții fac 80% din vânzări prin li­vrare“, spune Radu Dumitrescu. Problema o repre­zintă, po­trivit experienței sale, costurile de livrare, care pot ajunge între 25% și 40% din nota de plată. „Adică, din 100 de lei produse comandate, un restaurator achită operatorului de livrări până la 40 de lei. Este mai mult decât enorm, este total nesustenabil“, se plânge proprietarul restaurantelor Nor, 18 Lounge, Cișmigiu Bistro și Stadio. El spune că, „în disperare de cauză“, restaurantele funcționează chiar și cu aceste costuri, „doar-doar vor supraviețui“.

Speranța sa este că vaccinarea va face din pandemie doar o amintire neplăcută. „Dacă vom trece de 55-60% populație vaccinată în București, noi sperăm să nu mai avem restricții atât de dure, măcar în Capi­tală“, spune Radu Dumitrescu, potrivit căruia toți an­ga­jații săi s-au vaccinat.

Dacă Bucharest Restaurant Week se dovedește a fi un succes, și așa pare, din primele estimări ale organi­zatorilor, ar putea avea loc și o a doua ediție, mai târ­ziu, în acest an. Ținta e să crească numărul vizitelor din restaurante cât mai aproape de cifrele înre­gistrate în 2019. „În acest moment, restaurantele sunt la cel mult 60% din ce aveau ca număr de vizitări în 2019 și aș­tep­tăm să ne crească traficul cu cel puțin 40-50%“, precizează antreprenorul. Atât șeful Restograf, cât și cel al Tazz păstrează discreția privind va­loa­rea cola­bo­rării din acest proiect.

Taxe dureroase

Alin Șerban precizează însă că platforma sa nu le percepe restauratorilor taxe atât de ridicate precum cele reclamate de Radu Dumitrescu. „Noi nu avem taxe de 40% din nota de plată, sunt mai mici, tocmai pentru că restaurantul nu ar câștiga, iar mai devreme sau mai târziu va renunța. Practicăm taxe mai mici și încercăm să câștigăm din volum“, precizează el.

Dacă Glovo mizează pe achiziții și inovații, iar Tazz pe parteneriate locale, olandezii de la Takeaway pari­ază pe un parteneriat cu EURO 2020 – Campionatul European de Fotbal, care se joacă inclusiv în România – pentru a-și crește vânzările. În fiecare seară, la televizor, celebrul portar italian Gianluigi Buffon prinde chiar la timp o pizza pe care curierul cu rucsac porto­caliu o scapă din mână când îl vede. Olandezii nu li­vrează doar pizza, pentru că au în meniu, din primă­vară, și mâncare gătită în bucătăriile Auchan România din 11 orașe. Sunt zeci de feluri de mâncare din bucă­tăria românească tradițională, la 15,99 lei: de la ciorbe, friptură, garnituri și salate până la deserturi precum prăjitură cu cremă de brânză și lămâie ori tarte cu mousse de ciocolată.

Compania-mamă anglo-olandeză Just Eat Takeaway tocmai a devenit, la începutul lunii iunie, cel mai mare operator de livrare de mâncare din afara Chinei, prin achiziționarea rivalului american Grubhub, o afacere evaluată la 7,3 miliarde de dolari. Colosul astfel creat va avea venituri brute de circa 14 miliarde de euro.

Cine mai stă la masă

Jucători mai mici, estonienii de la Bolt Food au intrat pe piața din România în mai 2020, ca un serviciu complementar celor de mobi­litate urbană, cu care Bolt este prezent pe piața locală din 2016. Ca o coincidență, în același timp, Uber re­nunța la propriul business de livrare de mâncare. Cu toate serviciile lor, estonienii au avut anul trecut, în România, o cifră de afaceri de peste 31 de milioane de lei (6,3 milioane de euro).

Platforma Bringo, controlată de Carrefour, a intrat pentru prima oară pe profit în 2020, cu un câștig net de 1,6 milioane de lei (330.000 de euro). Bringo înre­gis­trase anterior trei ani de pierderi, dar pandemia i-a ridicat cifra de afaceri de la 6,8 milioane de lei (circa 1,4 milioane de euro) în 2019, la aproape 48 de mili­oane de lei (aproximativ 9,8 milioane de euro) anul trecut.

Dorințe de un miliard

În România, valoarea to­tală a comenzilor cu livrare rapidă e încă departe de miliardele vehiculate la nivel internațional, dar tot e de cinci ori mai mare de­cât în 2019, când era estimată la 150 de milioane de euro. „Platformele de livrare de mai multe categorii de produse au crescut foarte mult, impulsionate și de pandemie, care a schimbat obiceiurile consumatorilor și preferințele acestora. Din punctul meu de vedere, piața va ajunge la valoa­rea de un miliard de euro în următorii ani, în 2022-2023“, spune Victor Răcariu, de la Glovo. „Noi ne ui­tăm foarte atent la ce se în­tâmplă pe plan internațio­nal, astfel că putem spune că piața de delivery este abia la început în România“, estimează Răcariu.

La rândul său, șeful Tazz crede că pragul de un mi­liard ar putea fi depășit deja din acest an. „E o estimare destul de realistă, potrivit calculelor noastre. Pe­netrarea online pe o astfel de piață în Europa de Vest e undeva în jur de 20-25%, iar în unele țări precum Marea Britanie, chiar de 30%. La noi, în România, e de numai 10%. Ceea ce înseamnă un singur lucru: că e foarte mult loc de creștere“.

Cine, ce, cât

Mulți români au făcut pentru prima dată comenzi online în timpul pan­demiei pentru a se proteja, din cauza orarului magazinelor sau din comoditate.

• ESTIMARE. În România, valoarea totală a comenzilor cu livrare rapidă a crescut în 2020 de aproape cinci ori, până la peste 700 de mili­oane de euro, față de numai 150 de milioane de euro în 2019.
• PREFERINȚĂ. Cel mai comandat fel de mâncare a rămas și în anul pandemiei pizza. Urmează cașcavalul pané, șnițelul de pui și pieptul de pui la grătar.
• CÂT CHELTUIM. Valoarea medie a unui bon de food delivery este între 40 și 60 de lei, mai ridicată în marile orașe. Pentru cumpărături, va­loarea se dublează.
• CÂT COMANDĂM. Aproape opt mili­oane de comenzi au fost plasate de români în aplicațiile de livrare în 2020.

Acest articol a apărut în numărul 118 al Revistei NewMoney