După creșterea spectaculoasă din timpul pandemiei de COVID-19, piața cipurilor pare să intre în declin

A fost nevoie de o criză majoră pentru a consacra definitiv industria cipurilor drept una esențială pentru societatea modernă. După deficit au venit rapid o creștere a ofertei și o scădere a presiunii pe cerere, care practic readuc in­dustria-vedetă a pandemiei cu picioa­rele pe pământ.

În 2021, plăcile grafice erau cel mai în vogă produs al pieței de profil. Fanii jocurilor video și ai criptomonedelor au făcut coadă pentru a pune mâna pe cele mai noi și mai tari plăci construite de Nvidia și de AMD, cei doi producători americani de cipuri grafice. Nu au fost singurele pro­duse-vedetă. O penurie acută a tutu­ror tipurilor de cipuri a afectat pro­ducția din mai multe sectoare – de la telefoane inteligente la mașini și rachete.

Anul trecut, veniturile industriei de se­mi­conductori au crescut cu 25%, ajun­gând la 580 de miliarde de dolari, potrivit firmei de cercetare IDC. Valoarea de piață a producătorilor de cipuri a crescut masiv. Gigantul taiwanez TSMC a devenit a zecea cea mai valoroasă companie a lumii, remarcă revista britanică The Economist.

Pe fondul unei așteptate creșteri și mai mari a cererii, producătorii au decis să-și deschidă larg buzunarele și să inves­tească masiv în noi linii de producție. TSMC și principalii săi rivali, Intel și Samsung, au ajuns la investiții cumulate de 92 de miliarde de dolari anul trecut, o creș­tere cu 73% față de 2019, iar pentru ur­mătorii doi ani s-au angajat să ajungă la 210 miliarde de dolari.

Semnele declinului

Acum, piața cipuri­lor de toate felurile pare că se cla­tină. Pe 14 iulie, TSMC a anunțat că-și ajustează în jos investițiile, iar Samsung a avertizat că profi­turile i-ar putea stagna (luând în calcul scă­derea prețurilor pentru cipurile de memorie în a doua parte a anului). În iunie, pro­du­­cătorul american de cipuri de memorie Micron Technology a previzionat vânzări de 7,2 miliarde de dolari în trimestrul al trei­lea, cu o cincime mai mici decât preconizase.

Analiștii de la TrendForce estimează că prețurile cipurilor de memorie vor scădea cu o zecime în următoarele trei luni. Potrivit unei alte estimări, prețurile procesoarelor grafice au scăzut deja la jumătate din ianua­rie până acum, pe fondul prăbușirii criptosferei și al faptului că gamerii au petrecut mai mult timp în afara lumilor virtuale.

Așa se face că boomul, alimentat în special de nebunia din jurul criptomonedelor, riscă să se transforme într-o bulă. Valoarea acțiu­ni­lor producă­to­rilor de cipuri s-a diminuat, în conse­cință, cu aproape o treime anul acesta, cu jumătate mai mult decât scăderile suferite de indi­cele S&P 500.

Pe lângă toate astea, tensiunile geopolitice riscă să divizeze piața și să destabili­zeze lanțurile complexe de aprovizi­onare.

Mutări cu efect întârziat

Să înce­pem cu aprovizionarea. În a doua jumătate a lui 2021, la nivel global, investițiile în echipamente de procesare a cipurilor cu siliciu au crescut cu aproape 75% față de nivelul de dinaintea pandemiei, estimează Malcolm Penn, fondator și chief executive officer (CEO) al firmei de cercetare Future Horizons. Este nevoie însă cam de un an, un an și ceva ca aceste investiții să scoată un nou produs pe piață, așa că la final de 2022 s-ar putea să asistăm lejer la o saturare a pieței.

Producătorii pot construi și fabrici noi, cu linii noi de producție, dar du­rează și mai mult. Potrivit grupului de cercetare Semi, 34 de noi capacități au fost lansate în ultimii doi ani și alte 58 sunt programate până în 2024 – ceea ce va crește ca­pacitatea globală de producție cu aproape 40%. Intel are șase astfel de noi linii în lucru, inclusiv o mega­fa­brică de ul­timă generație în Ohio (SUA), o investiție de 20 de miliarde de dolari. La fel, Samsung are planificată o nouă fabrică în Texas (SUA), iar TSMC constru­iește ceva similar în Arizona (SUA). Cele mai multe vor începe pro­ducția cel mai probabil în 2025.

Numai că există riscul ca până atunci cererea să scadă. Deja goana după cipuri s-a mai potolit. Cele mai clare semne se văd în piața computerelor personale (PC), care au o pondere de 30% în cererea totală pentru diverse tipuri de cipuri. După explozia cererii din perioada pandemiei, anul acesta livrările de PC-uri vor scădea la nivel global cu 8%, potrivit IDC. Și vânzările de smartphone-uri – cu o pon­dere de 20% în cerere – vor scădea. În aprilie, vânzările pe piața chi­neză, cea mai mare din lume, au fost cu o treime mai mici decât în aprilie anul trecut. Iar tendința se va accentua pe ambele piețe – PC-uri și telefoane – pe măsură ce eco­nomia globală se va adânci în recesiune.

Sectorul auto și centrele de date (echipate cu cipuri pentru servere) consumă și ele cam o zecime din producția globală de semiconductori. În cazul celor două sectoare, analiștii nu preconizează o scădere anul acesta. În cazul producătorilor de automobile, mulți s-au panicat și au triplat comenzile de cipuri în perioada de penurie.

Stacy Rasgon, de la brokerul Bernstein, arată că, în ultimele trimestre, vânzările de cipuri pentru sectorul auto au fost cu 40% mai mari decât prognoza. Și evident că stocurile făcute în pan­demie ar putea duce la o în­ghețare a noi­lor comenzi pentru o pe­ri­oadă.

Presiunea de scădere pe prețuri mai are o cauză – considerații politice interne și in­ternaționale care au influențat cererea și oferta. Pe partea de ofertă, problemele de anul trecut au speriat guvernele, amintindu-le occidentalilor că 75% din producția de se­mi­conductori vine din Asia. Așa se face că, acum, multe state vor să repatrieze pro­duc­ția, mai ales a cipurilor de ultimă generație de importanță stra­tegică.

În SUA, congresmenii se ceartă pe Legea cipurilor, care, dacă va fi adoptată, va asi­gura industriei subvenții și granturi de cercetare și dezvoltare (R&D) în valoare de 52 de miliarde de dolari. Versiunea europeană oferă 43 de miliarde de euro până în 2030. India, Japonia, Coreea de Sud au și ele scheme similare de susținere. Nemai­vor­bind de China, care încă din 2014 a lansat o politică a semiconductorilor. Această generozitate va conduce la suprasaturarea pieței. Mai mult, este un inter­venționism care poate afecta viitorul industriei. Un sector fragmentat pe criterii națio­nale (prin repatrie­rea producției) ar putea genera o risipă de resurse și ar putea crește prețul la consu­ma­torul final cu între 35% și 65%, potrivit unei simulări făcute de grupul de lobby Semi­conductor Industry Association.

Considerentele politice rămân o pro­blemă pentru diverse entități din industria cipurilor. Pe 5 iulie, gigantul olandez ASML, care are mo­nopol pe mașinile de litografie de 100 de milioane de dolari, una cu care sunt „scrise“ cele mai avansate cipuri, a fost puternic presat de Casa Albă să-și suspende vânzările către companii chineze (iar China are o pondere de 15% în vânzările ASML). După ce aceste presiuni au apărut în presă, valoarea acțiunilor ASML a scăzut cu 7%. Reacția pie­ței a fost în lanț: au pierdut teren și acțiu­nile furnizorilor americani ai ASML – Azenta și MKS Instruments.

Și alți producători americani de echipamente pentru producția de cipuri – Applied Materials, KLA sau Lam Research, care își asigură o treime din venituri pe piața chi­neză, negociază cu autoritățile americane, care le cer să-și limiteze schimburile comer­ciale cu China.

Tot un aspect care ține de autorități este chestiunea subvențiilor. Acestea vor trebui susținute în continuare pentru ca fabricile americane să-și poată menține avantajul competitiv. Pentru asta este însă nevoie ca factorii de decizie să rămână implicați în sector.

Chiar în iulie, Intel a anunțat că va sista calendarul de lansare a fabricii din Ohio până când SUA vor adopta Legea cipurilor. Cei de la TSMC au declarat, la fel, că vor fi ne­voiți să încetinească ritmul de construc­ție a fabricii din Arizona din același motiv. În aprilie, fostul președinte al TSMC, Morris Chang, a etichetat tentativa SUA de a repatria producția de cipuri drept un „exercițiu futil“, indicând costurile ridicate ale demersului și deficitul de know-how.

În plus, industria este azi consolidată. Dacă în anii ’80 existau 20 de companii pe piața cipurilor de memorie, azi segmentul este dominat de doar trei nume – Micron, Samsung și SK Hynix. Pe segmentul celor mai avansate microprocesoare, lupta este dusă doar între trei giganți – Intel, Samsung și TSMC (în 2001 existau 30 de companii).

Sunt puține companii cu resurse care pot schimba macazul în momentul în care oferta va depăși cererea. Dar pentru asta este nevoie ca producătorii de cipuri să redescopere disciplina investițională, ceva ce nu au mai exersat de multă vreme.

Perspective

În 2022, piața globală de semiconductori va ajunge la aproape 600 de miliarde de dolari, estimează Deloitte.

• PIERDERI. Deficitul de cipuri din ultimii doi ani a dus la pierderi de peste 500 de miliarde de dolari la nivel global, generate de pertur­bările produse mai multor industrii. Doar industria auto a pierdut din această cauză 210 miliarde de euro în 2021, potrivit Deloitte.
• TENDINȚE. Deloitte a identificat câteva tendințe-cheie care vor modela viitorul pieței de cipuri – deficitul de talente se va agrava odată cu creșterea numărului de fabrici de cipuri în afara Chinei, Taiwanului și Coreei de Sud. De asemenea, se va accelera digitalizarea industriei de profil.
• CHALLENGERUL. De departe, China este cea care amenință cel mai puternic supre­ma­ția Statelor Unite în industria cipurilor. Fiind și cel mai mare consumator de cipuri, restricțiile impuse de SUA afectează ve­niturile realizate de Intel și de TSMC. Companiile au atras atenția că acest declin le afectează bugetele de R&D, care le păs­trează avansul competitiv. Pe de altă parte, China investește mult în dezvoltarea propriilor cipuri și între timp, pe fondul tensiunilor cu SUA, s-a reorientat către furnizori locali sau regionali.

Acest articol a apărut în numărul 145 al revistei NewMoney.