Doi foști consultanți fac un milion de euro pe an din cărți de specialitate pe care le împrumută angajaților din corporații

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 21 (7-27 august) al revistei NewMoney

„Citim ca să știm că nu suntem singuri“, spunea William Nicholson, scenaristul filmului „Tărâmul umbrelor“, care îl are în centrul acțiunii pe auto­rul britanic C.S. Lewis. Dar puțini sunt cei care citesc în România. Sau poate că acest lucru este pe cale să se schimbe.

Adesea, în metrou, mai ales pe Magistrala 2 – linia „corporatiștilor“, căci are capătul de linie în Pipera, unde își au sediul numeroase multinaționale –, pot fi observați tot mai mulți călători ci­­tind, chiar și în diminețile aglome­rate. Nu că cititul ar fi ceva ieșit din co­mun chiar și în România, unde, în medie, un român cheltuiește pe o carte, anual, circa cinci euro. Tinerii citesc, iar cărțile lor, indiferent de titlu, au un lucru în comun – o copertă trans­pa­­ren­­tă, care lasă să se vadă puțin din co­­per­­ta ori­ginală a cărții, și o etichetă ro­­tun­­dă, roșie, pe care scrie „Read’n’Roll“.

„Am lucrat mult până să găsim aceas­­tă variantă“, spune Alexandra Stroe, cofondator și, acum, CEO al Book­ster, biblioteca al cărei rol este acela de a aduce cărțile la cititor, mai degrabă decât să îi pună pe cititori să facă obositorul drum până în „cartierul general“ al cărților. În urmă cu cinci ani, Alexandra Stroe a pornit în aventura Bookster ală­­turi de Bogdan Georgescu, cel care a con­­dus timp de 14 ani ope­rațiunile locale ale companiei de consultanță imobiliară Colliers International, și care a pariat pe succesul unui astfel de proiect. Astăzi, Bogdan Georgescu, fără a ieși însă din business, nu se mai ocupă de acti­vitățile operaționale, și îi lasă respon­sabilitățile de CEO tinerei de 28 de ani care, oricum, cunoaște toate procesele din Bookster pe dinafară. „Pentru mine rolul nu este neo­­biș­­nuit. Sunt în Bookster de cinci ani, am făcut pe rând un pic de marketing, vân­­zări, un pic de logis­tică, un pic de con­­ți­­nut, recrutare. Am trecut cumva prin fiecare funcție și îmi este foarte cunoscut bu­­sinessul“, măr­turisește Alexandra Stroe.

CUM S-A NĂSCUT BOOKSTER. Pe Bogdan Georgescu îl știa din compania Colliers, unde el a fost director timp de 14 ani, iar ea a fost angajată puțin timp îna­­in­­te de a pleca la studii în afară. Nu voia să continue în domeniul financiar și a ajuns, în vacanța dintre anii de studiu la master pe care îl făcea în Olanda și Suedia, într-un incubator de afaceri, Novel Ventures, organizat de Bogdan Georgescu. Au discutat mai multe idei, cu scopul de a învăța cum se face un plan de business, însă Alexandrei Stroe i-a plăcut cea legată de o bibliotecă prin care oamenii să aibă acces la cărți de foarte bună calitate. Nu știau care ar putea fi destinația acesteia. „De fapt, eu am plecat puțin mai devreme pentru a putea să îmi termin masterul. Dar am ținut legătura cu Bogdan (Geor­­ges^­­­­cu, n.r.)“, astfel că, la un moment dat, el i-a propus să se întoarcă în țară și să por­nească acest proiect. Toate acestea se întâmplau prin primăvara anului 2012.

Au pornit o muncă de la zero: s-au întâlnit cu mai multe companii pentru a le înțelege nevoile, au început să cons­truiască echipa și site-ul și să cumpere primele cărți. Un an mai târziu, făceau primele livrări. „Nu mai țin minte câte cărți aveam la început, însă îmi aduc aminte că primele livrări le făceam chiar noi, cu mașina lui Bogdan. În martie 2013, când am făcut primele livrări, erau  vreo 40 de cărți pe livrare. Și chiar dacă erau puține, tot le rătăceam“, își amin­tește amuzată acum Alexandra, punând în balanță cele peste 6.000 de cărți li­vrate acum, săptămânal, fără să piardă mai mult de una-două cărți. Au învățat din mers pentru că, acum, toate etiche­tele se printează automat, într-o anumită ordine, în funcție de companiile unde trebuie livrate. IT-ul și logistica au contat foarte mult în conturarea businessului, fiindcă „fără ele nu ar ajunge cărțile la oameni“. Chiar și ei au învățat din cărți, căci organizarea businessului s-a făcut însă și cu ajutorul a două volume: „The lean Startup“ al lui Eric Reis și „Scaling up“ al lui Verne Harnish. Prima carte este utilă mai ales pentru principiile de bază necesare unui business la început de drum și cea de-a doua este importantă pentru organizare – obiectivul mare trebuie spart în obiective mai mici (de la cele semestriale, trimestriale până la cele zilnice). „Este o diferență mare față de modul heirupist în care am început în primele luni.“

Toate cărțile din biblioteca Bookster sunt cumpărate de ei și sunt disponibile în trei limbi: română, engleză și franceză. Dacă o carte ajunge să fie deteriorată, este scoasă din uz sau coperta este schim­bată, pentru ca toți ceilalți cititori să aibă acces la cărți cât mai noi. Astăzi, biblioteca are peste 50.000 de volume, iar numărul acestora crește în funcție de numărul de abonați. „Pentru fiecare abo­nat nou pe care îl aducem, noi cumpărăm cam o carte și jumătate“, spune ea.

Pe lângă cărți – categoria oricum cea mai solicitată de către abonați – mai pun la dispoziția cititorilor și audiobook-uri, reviste, materiale video sau articole individuale printate sau online. Cărți în format digital nu aduc – cererea este prea mi­­că. Au dezvoltat și o colecție de cărți pentru copii și acum lucrează la introducerea în colecție a cărților în limba ger­ma­­nă. În medie, un utilizator Bookster citește cel puțin zece materiale (cărți, audiobook-uri, articole, studii de caz) pe an.

CIFRELE. Investiția inițială în Bookster a fost de un milion de euro din surse proprii. Aceasta ar urma să fie recuperată în următorii patru-cinci ani. Ca venituri, Bookster a depășit anul trecut un milion de euro și anul acesta așteaptă afaceri de 1,5 milioane de euro. „Ideea a fost de la bun început să facem un serviciu accesibil. Visul inițial era ca abonamentul să fie de 1 euro pe angajat, acum avem între 3 și 5 euro fără TVA, în funcție de nu­mărul de conturi active ale fiecărei companii. Acesta este costul transportului într-un sediu central.“ Livrările se fac însă și la nivel național cu ajutorul curie­rilor, însă la prețul de bază se mai adaugă costul transportului.

Și-ar dori ca Bookster să ajungă un be­ne­ficiu standard în companii, pe lângă accesul la servicii medicale și accesul la săli sportive. Deocamdată, au ajuns la peste 320 de companii partenere cu pes­­te 37.000 de abonați activi (compa­nii­le plă­­­tesc doar pentru conturile pe care an­­ga­jații le și folosesc). La început servi­­ciul a fost imediat adoptat de oamenii ca­­re oricum citeau, dar numărul lor creș­­te mai ales prin puterea exemplului. „Acum, sunt clienți activi aproximativ 30-40% din angajații care fac muncă de bi­­rou și doar 10% dintre cei care fac mun­­că de pro­ducție“, spune Alexandra Stroe.

Modelul lor a fost atractiv și pentru investitorii străini. Au avut o ofertă de pre­luare din Statele Unite, dar au refuzat să o onoreze pentru că potențialul investitor ar fi vrut, pe lângă extinderea pe piața americană, să preia și controlul afacerii din România, fără să investească prea mult însă aici. „Acum 25% dintre companiile din România au Bookster. Mai este loc de creștere.“ Se descurcă deocamdată singuri și speră să ajungă, în următorii zece ani, la un milion de abonați, nu doar în România însă.

BOOKSTER LA EXPORT. „Când am început Bookster, printre primii pași a fost să vedem ce fac și alții, pe alte piețe“, explică antreprenoarea argumentând că, de pildă, Amazon are un serviciu de împrumut online, dar mai există și o apli­cație prin care se pot citi cărțile online. Deocamdată nu a găsit un model similar cu al lor, adică un serviciu prin care poți împrumuta cărți, iar ele îți sunt aduse la birou prin intermediul companiei la care lucrezi. Totuși sistemul lor este similar cu cel al lui Netflix, care oferă filme contra unui abonament, cu singura mențiune că ei nu se pot adresa publicului larg, ci doar companiilor. Nu au reușit să gă­sească o „formulă magică“ astfel încât să poată extinde serviciul și pentru persoa­nele fizice – costul transportului ar cân­tări foarte mult în valoarea abonamentului, și atunci serviciul nu ar mai fi unul accesibil. Și chiar dacă sunt destul de multe volume în bibliotecă, „nu este suficient să ai o bibliotecă, trebuie să ai cam­panii pentru încurajarea cititului“.

Odată validat pe piața din România, simt că acest model ar putea funcționa și în alte piețe precum Statele Unite, Marea Britanie sau Polonia. Toate au un consum de cărți mai mare decât România și companii cu un număr mare de angajați, însă provocarea ar fi adaptarea conținutului bibliotecii și o strategie pentru logistică. Extinderea ar putea avea loc în urmă­torul an, căci totuși nu pornesc serviciul chiar de la zero de această dată. „Suntem încă în stadiu de analiză, mai este mult loc de creștere și pe piața din Ro­mânia.“

Cert este faptul că, pentru utilizatorii din România, cititul și cultura ar putea deveni mai atractive, cel puțin atât timp cât sunt gratis.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Ai carte…” color=”juicy_pink”][vc_column_text]În ultimii doi ani, rețelele de librării răsuflă (mai) ușurate în contextul în care simt o revenire a apetitului pentru citit. Deocamdată datele statistice nu arată același lucru.[/vc_column_text][vc_column_text]

• BIBLIOTECILE. Numărul bibliotecilor publice a scăzut cu aproximativ 30%, în ultimii 21 ani, de la aproape 13.600, în 1995, la puțin peste 9.800 în 2016, arată datele Institutului Național de Statistică.

• CITITORII. Dacă în 1990 numărul de cititori activi din bibliotecile din România era de aproape șase milioane de persoane, 27 de ani mai târziu, numărul acestora abia ajunge la 3,4 milioane, mai arată cifrele din statistici. Cel mai mare număr de cititori activi în bibliotecile naționale a fost înregistrat însă în 2003, atunci când a ajuns la 6,3 milioane. Românii sunt atenți și atunci când vine vorba de cheltuielile cu cărțile: doar 8% au plătit peste 50 de lei pentru o carte, în timp ce jumătate din cumpărători au dat pe un volum doar 20 de lei, potrivit unui studiu din 2009 al companiei de consultanță GfK.

• PIAȚA. Piața de carte din România este estimată la 60-65 de milioane de euro anual, mult sub cea din Ungaria (250 de milioane de euro, potrivit portalului statista.com) sau din Polonia (circa un miliard de euro). Decalajul este și mai mare față de state din Europa de Vest, cum ar fi Franța (circa 2,7 miliarde de euro la nivelul anului 2013), Germania (unde piața de carte este estimată să ajungă în acest an la 7,7 miliarde de euro) sau Marea Britanie (3,9 miliarde de euro în 2014, potrivit Asociației Editorilor din Marea Britanie).

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Sursa foto: Laszlo Raduly