DOCUMENT. 40% dintre profesorii români vor să plece din sistem. Majoritatea regretă că au ales acest domeniu

Sindicatele din Educație – FSLI, FSE „Spiru Haret” și Alma Mater – au dat miercuri publicității rezultatele unui chestionar lansat în rândul profesorilor și angajaților din învățământ, la care au răspuns 32.744 de persoane în ultimele 10 zile.

Potrivit cercetării, peste 13.300 de cadre didactice și personal angajat în învățământ, persoane care au răspuns unui chestionar lansat de sindicate în perioada 13-22 decembrie 2021, susțin că „s-au gândit să plece din unitățile de învățământ și să-și caute alte locuri de muncă”.

Întrebați ce ar fi făcut dacă acum erau tineri absolvenți, s-ar mai fi angajat în Educație sau nu, aproape 60% dintre respondeți au spus că nu. Astfel, 18.331 dintre aceștia susțin că nu ar mai fi profesat în acest domeniu. Potrivit edupedu.ro, chestionarul a fost lansat în perioada în care apăruse în dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență care prevedea înghețarea salariilor și în Educație pentru anul 2022.

Conform legii în vigoare, profesorii ar fi trebuit să primească o creștere de 16% pentru a ajunge la grila prevăzută de lege pentru anul 2022. Însă ministrul Finanțelor a anunțat la briefingul de presă de la ultima ședință de guvern că impactul bugetar al creșterilor salarială din Educație va fi de „în jur de 900 milioane lei”.

DOCUMENTUL integral poate fi consultat AICI. 

Creştere medie a salariilor de doar 7-8%

Potrivit ministrului, creșterea va fi una medie de aproximativ 7-8%. Adrian Câciu a mai spus că la rectificarea bugetară din vară ar putea completa aceste creșteri cu restul sumelor de recuperat din creșterea prevăzută în Legea salarizării 153/2017.

„Aplicarea Legii 153 nu se face de către Ministerul Finanțelor. Ca impact vă spun că avem în jur de 900 de milioane pe educație și 687 de milioane de lei pe sănătate. Ce pot să vă spun este că va fi o creștere medie de 7% undeva, în zona aceasta, dar este recuperarea din diferenţă, trebuie să țineți cont, pentru că nu este 7% în sensul în care poate nici ceilalţi nu au primit, care erau în grila 2022. Este ceea ce rămăsese restant de recuperat pentru a ajunge în grila anului 2022, pe Legea 153„, a explicat ministrul de Finanţe.

Sindicate: Este pur şi simplu o bătaie de joc

Cu toate acestea, sindicaliştii din Educaţie sunt revoltaţi că nu a fost respectat procentul de majorare de 16%. „Asta ar însemna o creștere medie de 40 de lei. Nu avem ce discuta, este pur şi simplu o bătaie de joc„, declară Marius Nistor, președintele Federației „Spiru Haret”.

Fiind vorba despre 1/4 din diferența dintre salariul actual și cel din grilă, majorarea ar fi la jumătatea celei prevăzute de lege. „Prin excepție de la alin. (1), pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021”, se arată în Ordonanţa de Urgenţă.

30.000 de salariaţi din Educaţie, plătiţi cu salariul minim brut pe ţară

O lege aprobată în 2017 prevedea ca din septembrie 2020 salariile profesorilor să fie majorate cu 16%. Potrivit liderilor sindicali, creșterea prevăzută acum ar însemna o mărire de doar 4%, adică 40-50 de lei la salariu. Cadrele didactice rămân sceptice şi spun că nu cred în această majorare. De pildă, potrivit sindicaliştilor, un profesor debutant are salariul de aproximativ 2.300 de lei.

Cu cât se va majora salariul de bază, exemplu de calcul:

• salariul de bază de la 1 ianuarie 2019 – 3.000 lei + 500 lei = 3.500 lei
• salariul de bază de la 1 ianuarie 2020 – 3.500 lei + 500 lei = 4.000 lei
• salariul de bază majorat de la 1 septembrie 2020 și amânat doi ani de zile, care ar putea fi aprobat pentru 1 ianuarie 2022 – 4.000 lei + 1.000 lei = 5.000 lei

Care sunt cererile celor trei federații sindicale

Miercuri, într-un comunicat de presă comun, cele trei federații sindicale spun că aşteaptă întâlnirea cu şeful Guvernului care le-a fost promisă, dar şi rezultatele referendumului intern declanşat în rândul angajaţilor din învăţământ, pentru a decide forma de protest care va fi aplicată de angajaţii din sector în luna ianuarie.

”Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie ‘SPIRU HARET’ şi Federaţia Naţională Sindicală ‘Alma Mater’ au declanşat la începutul acestei săptămâni un referendum pentru stabilirea umătoarelor acţiuni de protest faţă de nerespectarea Legii-cadru nr. 153/2017. (…)

În funcţie de rezultatele referendumului (prin care membrii de sindicat vor decide modalitatea de acţiune), precum şi de discuţiile pe care le vom avea cu prim-ministrul României, Nicolae Ciucă (dacă întâlnirea va avea loc, aşa cum ne-a promis domnul Marian Neacşu, secretar general al Guvernului), vom decide formele de protest de la începutul anului viitor”, se menţionează în comunicat.

Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Naţională Sindicală ”Alma Mater” spun că personalul didactic trebuia să beneficieze de salariile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 începând cu luna septembrie 2020, însă Guvernele României au decis prorogarea acordării tranşelor de majorări salariale cuvenite de la 1 septembrie 2020.