(Dis)curs asupra leului: cum va evolua moneda națională în perioada următoare

Alexandra Pele 26/10/2017 | 11:28 Financiar
(Dis)curs asupra leului: cum va evolua moneda națională în perioada următoare

Acest articol apare în numărul 26 (23 octombrie – 5 noiembrie) al revistei NewMoney

Leul se mută ușor-ușor pe banda de tranzacționare 4,6-4,7. De vină sunt cam toate lucrurile care ar putea in­fluența la o adică evoluția cursului leu/euro, de la cerere și ofertă la fundamentele pe care este acesta așezat.

„Dacă ați înțeles mai mult de 20% din ce am spus înseamnă că nu m-am exprimat bine“, este una dintre glumele favorite ale guvernatorului Băncii Națio­nale a României (BNR), Mugur Isărescu. Reluat în cadrul conferinței de presă susținute în urma celei mai recente ședințe de politică monetară, comentariul a venit după o explicație compli­cată la o întrebare simplă: ce se în­tâmplă cu leul, care în ultima lună s-a apropiat tot mai mult de pragul psihologic de 4,6.

Presiunile cauzate de o lipsă relativ temporară de lichiditate în bănci au dus dobânzile din piață (ROBOR) la maxi­mele ultimilor ani. BNR a fost unul dintre actorii care au influențat creșterea acestui indicator în funcție de care sunt calculate dobânzile celor mai multe credite în lei accesate de populație, iar explicația are legătură cu moneda na­țio­nală.

În ultima lună, banca centrală a vândut circa un miliard de euro, atră­gând leii din piață, în încercarea de a ține cursul sub control. Așadar, creșterea ROBOR peste nivelul dobânzii-cheie de politică monetară, de 1,75% pe an, a ajutat și leul, reducând presiunea pe curs.

ÎN CĂUTAREA UNUI ECHILIBRU. Între piața monetară și piața valutară există o interconexiune extrem de strânsă. Cursul de schimb „de echilibru“ e determinat de mulți factori, unii pe termen mai îndelungat – cum ar fi productivitatea, competiti­vitate sau contul curent –, iar alții pe termen mai scurt. Principalul factor pe termen scurt este nivelul dobânzilor, dar nu ca atare, ci nivelul dobânzilor din România în corelație cu țările „cu care jucăm“. Iar noi jucăm cu Polonia, Ungaria și Cehia, a explicat Isărescu.

„Datorită faptului că dobânzile în Ungaria și în Cehia sunt încă foarte scăzute, eu cred că la noi (…) nivelul dobânzilor pentru echilibrul cursului de schimb nu este foarte ridicat“, este formularea pe care a ales-o guvernatorul pentru a explica realitatea de mai sus. Cu alte cu­vinte, pentru a „ține“ cursul nu e nevoie ca dobânzile să fie foarte sus.

Economia locală pare însă a spune că își caută un nou curs „de echilibru“, unul mai slab din ce intuiesc analiștii. Deoarece inflația este prognozată să iasă din ținta BNR la începutul anului viitor, banca centrală, a cărei misiune principală este asigurarea stabilității prețurilor, va fi ne­voită să reacționeze, iar acest lucru va influența și cursul de schimb.

„În scenariul nostru de bază, în care BNR-ul reacționează la creșterea inflației (printr-o creștere a dobânzii-cheie, n.r.), credem că banca centrală ar putea lăsa leul să se deprecieze puțin. De obicei, leul s-a depreciat într-o bandă de zece bani. Acum s-a lipit de 4,60. S-ar putea muta într-o bandă de 4,60-4,70. Probabil că ar trebui să fie mai slab de atât“, a precizat pentru NewMoney Dan Bucșa, lead CEE economist la UniCredit, adăugând că, în opinia sa, fundamentele economice – cele care determină nivelul cursului pe termen lung – s-au erodat, astfel că un curs mai potrivit pentru economia locală ar fi de 5 lei/euro.

Salariile au crescut mai repede decât productivitatea, ceea ce a făcut ca în ulti­mul an leul să aibă cea mai slabă evoluție din regiune. Ajustat cu creșterea salarii­lor, cursul de schimb s-a depreciat, în ter­meni reali, cu 8% de la începutul anului față de Polonia sau Cehia, reiese din calculele lui Bucșa.

CAUZE INTERNE. Dincolo de fundamente, importantă este și realitatea in­trărilor și ieșirilor de euro din țară, capitol la care depindem de străini și de mo­dul în care percep ei România. „Presiunea (pe curs, n.r.) este legată în principal de mișcările nerezidenților. Trebuie să fim foarte atenți. În momentul în care, repet, avem o monedă internațională – sunt câ­teva miliarde de euro, vreo 18-20 de miliarde –, în momentul în care ai asemenea sume în mâna nerezidenților trebuie să fii foarte atent ce semnal le transmiți. Se pot răzgândi și există o variație“, este avertismentul guvernatorului.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.