Din cel mai mare, și mai mare: ce vrea să facă MedLife cu un nou împrumut de 80 de milioane de euro

Cristina Dobreanu 12/09/2017 | 11:03 Financiar
Din cel mai mare, și mai mare: ce vrea să facă MedLife cu un nou împrumut de 80 de milioane de euro

Acest articol apare în numărul 23 (11-24 septembrie) al revistei NewMoney

MedLife, rețeaua privată cu cea mai mare sete de achiziții de pe piața româ­nească, se pregătește să adune de pe bursă 80 de milioane de euro pentru a-și continua campania agresivă.

Venirea pe bursă la sfârșitul anului trecut a MedLife – un business de familie fondat în urmă cu 20 de ani de medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu – a fost o sur­priză. Bursa de Valori București (BVB) nu mai era demult o destinație pentru companii antreprenoriale,  rămânând „terenul de joacă“ al marilor companii energetice de stat. Listarea a avut loc și a fost un suc­ces, doi dintre acționarii minoritari reu­șind să vândă pe bursă un pachet de 44% din acțiuni pentru 50,9 milioane de euro, adică aproape jumătate din veniturile de anul trecut ale MedLife, cel mai mare operator de servicii medicale private. Niciun cent din această sumă nu s-a întors în companie, toți banii fiind înca­sați de vânzători: fondul V4C și IFC, brațul de investiții al Băncii Mondiale.

Tot o surpriză a fost și evoluția ulte­ri­oară a acțiunilor MedLife. Simbolul bursier „M“ a intrat rapid în indicele BET al celor mai tranzacționate zece acțiuni ale bursei, iar investitorii care au cumpă­rat acțiuni în momentul listării au un randament de peste 40% în aproape nouă luni de tranzacționare.

GOANA DUPĂ CLINICI. Visul frumos al in­ves­titorilor a fost întreținut printr-o cam­panie agresivă de achiziții care a crescut veniturile companiei și i-a extins gama de servicii. Achiziția clinicilor Ani­ma și preluarea integrală a băncii de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara au fost două dintre cele mai importante miș­cări de după listare. Mihai Marcu – CEO MedLife și cel care, împreună cu mama sa (Mihaela Marcu Cristescu) și fratele său (Nicolae Marcu) dețin 51% din operatorul privat – își dorește ca acest vis să continue. Și tot prin achiziții.

De aceea, executivii au în sertar mai multe scenarii pentru atragerea de pe bursă a 80 de milioane de euro care, de data aceasta, vor ajunge în conturile companiei. „Estimăm că anul viitor vor avea loc câteva tranzacții de anver­gură“, spune pentru NewMoney Mihai Marcu. Acesta își dorește ca rețeaua sa de sănătate să joace „rolul central“ în acest film de acțiune care va rula din 2018.

Banii necesari achizițiilor vor fi atrași fie printr-un împrumut de la investitori sub formă de emisiune de obligațiuni, fie printr-o formulă mai complexă: o majorare de capital, însoțită de o emisiune de obligațiuni. Calendarul pentru atragerea finanțării va fi stabilit în adunarea gene­rală a acționarilor din 13 septembrie.

Emisiunea de obligațiuni este o formă de finanțare a cărei eficiență s-a demons­trat încă o dată relativ recent. Globalworth, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari, a derulat cu succes cea mai mare emisiune de obligațiuni de pe piața românească, în urma căreia compania a atras peste jumătate de miliard de euro. „O piață matură este o piață care tran­­zacționează nu doar acțiuni, ci și obli­ga­țiuni“, declara la momentul respectiv Ludwig Sobolewski, fostul CEO al BVB.

MedLife are o istorie bogată de fuziuni și achiziții, până acum compania perfectând 16 astfel de tranzacții, dintre care cinci anul trecut și trei în primele șase luni din 2017. Stilul companiei este să cumpere pachete majoritare din firmele pe care le vizează, păstrând in-place antreprenorii fondatori. Poate cel mai ilustrativ exemplu în acest sens este achiziția rețelei de clinici de stomatologie Dent Estet. MedLife a preluat anul trecut 60% din rețea, iar fondatoarea Oana Taban a rămas acționar și director general. Sunt situații însă în care, după un timp, MedLife își consolidează poziția achizi­ționând până la 100% din acțiuni, așa cum s-a întâmplat în cazul Cell Stem Bank.

O listă scurtă cu ținte de achiziții se află încontinuu pe masa de lucru a lui Mihai Marcu, cel care folosește de ceva timp biroul în care a lucrat Dinu Patriciu, pe vremea când Rompetrol avea sediul în clădirea de pe Calea Victoriei, ocupată acum integral de MedLife. Compania „evaluează permanent diverse oportu­ni­tăți de achiziții (…), iar finanțarea trebuie să fie ușor accesibilă în cazul materiali­zării unora dintre acestea“, detaliază Mihai Marcu.

Pe lângă clinicile clasice, portofoliul companiei include laboratoare, spitale, clinici stomatologice sau farmacii. Acope­rirea nișelor are, pentru investitori, sem­nificații multiple: diversificarea serviciilor, creșterea vânzărilor, extinderea la nivel național și, în principiu, îmbunătățirea profitabilității.

STRATEGIA. Achizițiile se află și în centrul strategiei altor mari jucători de pe piața serviciilor medicale private, precum Regina Maria sau Medicover. Întregul sector este unul dintre cele mai active în materie de tranzacții și lucrurile vor continua în aceeași direcție. „Liderii pieței din Europa au afaceri de mai multe miliarde de euro. La o dimensiune de zeci de ori mai mică, liderii pieței din România au încă loc să crească“, explică Sergiu Neguț, business angel și un bun cunoscător al acestei industrii. „Dacă banii de investiții nu ar fi o constrângere, am avea spitale în fiecare reședință de județ, spitale private mari și clinici specializate de elită pe diverse nișe în fiecare centru universitar“, adaugă Neguț.

Însă lupta la baionetă se dă cu Regina Maria, care, din 2015, în momentul în care a intrat în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, a apăsat pedala achizițiilor. Astfel, Regina Maria a ajuns să se apropie de MedLife din punct de vedere al veniturilor (cu cele 91 de milioane de euro realizate anul trecut), are și o aco­perire națională bună și ținte de creș­tere cu 30% în acest an (achi­zițiile numă­rân­du-se pe lista de priorități).

Piața serviciilor medicale private se ridică la 600-700 milioane de euro, iar ritmul de creștere anual se menține la sub 10%. De notat că MedLife se axează preponderent pe acești bani, ponderea de­contărilor din fondurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) fiind de doar 13% din veniturile totale. Spre com­parație, ponderea veniturilor din abonamentele plătite de corporații pentru an­ga­jații lor este de aproape două ori mai mare. Achiziția Anima, unul dintre cei mai mari furnizori privați de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănă­tate a Municipiului București, ar putea crește ponderea serviciilor subvenționate de stat, dacă grupul va dezvolta acest mo­del „low-cost“, potrivit unui raport al Casei de brokeraj BRK Financial Group.

CREȘTERE PE DATORIE. Până la listarea din decembrie anul trecut, finanțarea campaniei de achiziții a MedLife s-a făcut „în egală măsură, din resurse externe și din resurse interne“. La sfârșitul lui 2016, datoriile companiei se cifrau la 83 de mili­oane de euro, adică 74% din veniturile com­paniei. De altfel, valoarea ridicată a datoriilor i-a derutat mult, în momentul în care a fost anunțată intenția de listare, pe evaluatorii independenți care, ignorând-o, indicau o valoare mult mai mare decât cea obținută prin oferta publică inițială.

Datoriile (bancare, în parte) au conti­nuat să crească și în primul semestru al acestui an cu 14% față de semestrul încheiat la 31 decembrie 2016. Dar și aface­rile cresc. Astfel, în primele șase luni ale lui 2017, MedLife a înregistrat venituri mai mari cu 30%, față de același interval al anului trecut. Îndatorarea ridicată ex­plică întru totul motivul pentru care MedLife va apela la soluția emisiunii de obligațiuni sau a majorării de capital.

Politica de achi­ziții și gradul de îndatorare ridicat s-au tradus printr-o pierdere de 270.000 de euro, în 2016. Însă pentru a se putea dezvolta în continuare, MedLife „are nevoie imperioasă de creș­terea indicatorilor de profitabilitate“, arată raportul BRK. Altfel, riscul este ca finanțarea achizițiilor viitoare să fie pusă în pericol. Și cum MedLife vrea să „muște“ cât mai mult din piață, va încerca să gă­sească tratamentul necesar pentru a nu ajunge în această situație.

 


FOTO: Mediafax

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.