Despărțirea: Cum se va schimba viața lui Radu Enache, unul dintre cei mai mari hotelieri români, după ruptura de Ibis

Cum se va schimba viața lui Radu Enache, unul dintre cei mai mari hotelieri români, după ruptura de lanțul internațional Ibis.

Acest articol a apărut în numărul 55 (17 decembrie 2018 – 6 ianuarie 2019) al revistei NewMoney

Pe Caramel, Radu Enache „l-a adoptat“ în urmă cu cinci ani, când era doar un puiuț. Motanul, care pare mai mult un „aristocrat persan“ decât un mai­danez, i-a apărut dintr-un tufiș, miorlăind și gudurându-se de parcă știa că urma să-i lege o mare iubire. De atunci, antreprenorul și Caramel sunt de nedespărțit, acasă sau la biroul din Calea Griviței numărul 143 (București), acolo unde se pun la cale strategiile de business ale unuia dintre cele mai mari lanțuri hoteliere din România: Continental. Și tot strategic, Radu Enache intențio­­nează să încheie colaborarea pe care o are de peste 15 ani cu lanțul francez AccorHotels, o miș­­ca­­re în urma că­reia cele patru hoteluri branduite astăzi Ibis vor deveni Continental.

PLANURI DE DEZVOLTARE. „Am de gând să în­­trerup cu Ibis, cu Accor. E decis, în 2020, când se închide contractul nostru de management. Înainte, operatorul internațional era angajat doar de noi. Acum, este angajat de mai mulți proprietari și, în plus, operează sub mai multe branduri ale sale“, își explică Radu Enache decizia. „Cum poate să demonstreze Accor că face totul pentru mine, lucrând, în același timp, pentru concurenții mei?“, se mai întreabă el, retoric. De altfel, făcând o incursiune în trecut, antreprenorul recunoaște că nici măcar nu și-a dorit o colaborare cu un lanț inter­național, fiind mai degrabă obligat de un anumit context. S-a întâmplat odată cu privatizarea din 1998 a fostului hotel Nord din apropierea Gării de Nord București, când Fondul Proprietății de Stat (FPS) l-a „obligat“ să aibă un operator străin. Accor a fost selectat în urma unei licitații, iar hotelul a fost redeschis în 2001 sub brandul Ibis.

Astăzi, din lanțul Continental Hotels fac parte 13 unități – dintre care patru sunt Ibis (două în Bu­­cu­­rești și câte unul în Sibiu și în Constanța), iar restul, Continental și Hello Hotels. În total, cele patru Ibis numără 760 de camere, ceea ce înseamnă că, la nivel local, Accor va rămâne, potrivit lui Radu Enache, cu un gol pe care, într-un fel, va fi nevoit să-l umple pentru a se menține la nivelul pe care-l are în piața hotelieră locală. (Înainte de închiderea ediției, reprezentanții Accor nu au răspuns solici­­tării NewMoney referitoare la acest subiect).

Până la despărțirea de Accor, antreprenorul își continuă pe mai multe direcții planurile de dezvoltare, care vor culmina cu deschiderea de noi unități hoteliere în 2020. Punctual, Radu Enache dă primul indiciu: un buget de 10 milioane de euro, din care mai mult de 70% sunt asigurați de companie. La momentul de față sunt conturate două proiecte importante – unul pe un teren propriu în Iași, iar un altul – într-un alt oraș mare, poate fi Brașov, Cluj sau Timișoara, „oricare iese pri­mul“. Pentru Iași, lucrurile sunt clare de pe acum. „Acolo promovăm un PUZ. Rămâne de văzut dacă autoritatea administrativă va fi de acord cu propunerea noastră, având în vedere încercările noastre repetate de a face ceva acolo, un complex hotelier format din două hoteluri de trei și patru stele, plus o sală de conferințe pentru 700 de persoane“, detaliază antreprenorul.

În privința celui de-al doilea proiect, omul de afaceri oscilează între a cumpăra un teren pentru a începe să construiască de la zero sau să preia un imobil deja finalizat. Despre această din urmă variantă spune însă că „este un pic mai dificilă“, în condițiile în care, în ultima perioadă, investitorii au dezvoltat mai ales „proiecte hoteliere self-made“. „Lumea nu știe că trebuie să existe o anu­mită proporție de spații comune, nu ai nevoie să faci tot felul de spații de recreere și de facilități care nu îți aduc bani, ci, dimpotrivă, consumă“, explică Enache.

Tot ca parte a strategiei pentru viitor, antreprenorul spune că intenționează să vândă „abilitățile de management“ pe care le-a dobândit în toți acești ani către alte unități hoteliere sau alți proprietari de hoteluri. Asta chiar dacă, în România, conceptul de management este mai greu înțeles de cei care dezvoltă astfel de investiții, după cum crede aces­­ta. În câteva cuvinte, care ar fi diferența între a face management și a închiria pur și simplu un hotel oarecare? Într-un răspuns în la fel de puține cuvinte, în primul caz angajezi managerul, iar el lucrează pe contul tău și în numele tău. În cel de al doilea, odată ce ai hotelul în chirie, proprie­­tarul nu se amestecă în strategia ta de dezvoltare, fiind interesat doar să își primească, anual, chiria.

POTENȚIAL DE CREȘTERE. Care este în opinia lui Enache cea mai importantă lecție pe care ar trebui să o cunoască un investitor înainte de a construi un hotel? Ei, bine, dacă nu are masa critică de camere, va fi nevoit să aducă bani de acasă. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că este obligatoriu să existe un număr de camere care să acopere toate costurile, pentru că, de exemplu, dacă sunt în exploatare doar 150 de camere, sunt cheltuiți foarte mulți bani, inclusiv pe partea de marketing, ceea ce nu justifică investiția. Așadar, unui investitor i-ar trebui cel puțin câteva sute de camere ca să poată să aibă un cash-flow astfel încât să susțină toate celelalte cheltuieli care apar pe parcurs. În plus, la șase-șapte ani, orice hotel are nevoie de un „facelift“, altfel intervin probleme nu doar cu clienții care au pretenții, ci și cu con­­cu­­rența.

Radu Enache vrea să consolideze astfel poziția lanțului Continental într-un domeniu despre care hotelierii și analiștii spun că nu a ajuns încă la maturitate. Anul trecut, piaţa hotelieră din România a fost a doua cea mai atractivă din regiune, după Polonia, în ceea ce priveşte sectorul de M&A, cu două tranzacții cu o valoare cumulată de 183 de milioane de euro – vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotelului Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni), după cum arată datele unui raport al companiei inter­naţionale de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

„Maturitatea pieței hoteliere depinde de nivelul de lichiditate al proprietăților peste o anumită mărime, cele care sunt interesante pentru lanțurile internaționale. La noi, piața s-a dezghețat când a avut loc tranzacția cu Radisson Blu“, spune Sorin Ionescu, fondator Fivestar Hospitality, companie de consultanță în turism. Potrivit acestuia, sunt mulți investitori străini interesați de piața hotelie­­ră, mai ales de unitățile care au peste o sută de camere, însă oferta este foarte slabă. „Într-un orizont de trei până la cinci ani, se va crea o piață mai bogată, mai ofertantă, din punct de vedere al tranzacțiilor, mult mai atrăgătoare pentru străini“, continuă Ionescu.

De altfel, păstrând aceeași idee, și raportul companiei de consultanţă imobiliară citează experți în domeniu care spun că, în următorii trei ani, capacitatea de cazare a hotelurilor din Bucureşti ar putea crește cu minimum 10%, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând să fie dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării. Cu precizarea că piaţa din Bucureşti este dominată de hoteluri de patru şi cinci stele, care reprezintă peste 70% din capa­citatea totală, în timp ce hotelurile de o stea și două stele au o pondere de doar 10%.

Mai mult, piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte, susţinută şi de dina­­mica traficului ae­­rian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.

Privind piața (și) din perspectiva acestor cifre, loc de dezvoltare există, atât pentru investitorii locali, cât și pentru cei străni. Iar pentru cazul particular al lanțului Continental, „istoria continuă să se scrie cu sau fără Ibis, cu sau fără un partener internațional“. „Colaborarea cu un lanț inter­­națio­­nal a avut la un anumit moment importanța ei, importanță care, după părerea mea, s-a diminuat pe măsură ce noi am învățat meserie. Criza eco­­nomică din perioada 2008-2012 ne-a întărit prin măsurile radicale luate. De exemplu, am reacționat adaptându-ne mai rapid decât partenerul nostru internațional“, continuă Enache, amintind de o perioadă în care a fost nevoit să ia câteva măsuri radicale pentru a menține un echilibru între venituri și cheltuieli, inclusiv reducerea cu 23% a personalului grupului, pe fondul unei contractări de 25% a pieței.

În aceeași perioadă, Radu Enache a pierdut hotelul de la Constanța, fiind obligat în instanță să plătească despăgubiri moștenitorilor. Este vorba despre un activ cumpărat de la AVAS, care a fost garantat pentru evicțiune. Cu toate acestea, după 17 ani de procese, Enache a fost obligat de instan­­ță să despăgubească moștenitorul legal al activului. Antreprenorul a deschis, la rândul său, un proces împotriva statului, pe care l-a câș­tigat acum opt ani, în urma căruia are și acum de recuperat de la autorități aproximativ șase mili­oane de lei. „Le-am propus să compensăm cu TVA-ul, cu toate datoriile mele către stat, pentru că am hotărâre judecătorească, dar nimic“, de­­ta­­liază Radu Enache.

În aceste condiții, grupul a intrat pe minus, si­­tuație care a durat până în 2016. „A fost destul de greu. Având în vedere că suntem și proprietarii mijloacelor de producție, ai hotelurilor, numai cheltuiala cu amortizarea a fost foarte mare. Aveam 3,5 milioane de euro pe an“, mai spune antreprenorul.

AFACERE DE FAMILIE. Sfârșitul crizei nu a însemnat și finalul tuturor problemelor pentru Ra­­du Enache. Dintre toate, una l-a urmărit și con­­tinuă să îl urmărească în mod constant – lipsa de personal calificat. „Avem o fluctuație foarte mare de forță de muncă, aproape de 34%. Și ce facem noi? Luăm mulți tineri, îi pregătim și apoi ei pleacă. Unde? Aproape cinci procente s-au dus la stat“, detaliază acesta. Cu o problemă similară s-a confruntat și omul de afaceri clujean Nicolae Că­­pu­­șan, care deține trei hoteluri în Ardeal și care po­­vestea în cadrul unui eveniment organizat de NewMoney că o mare parte din personalul unui hotel pe care îl are la Turda a plecat să lucreze într-un hotel construit de stat.

Un stat despre care Enache spune că, prin in­­ter­­vențiile sale, „degradează voit sau nevoit mediul de afaceri“, și dă ca exemplu impozitul forfetar (sau impozitul specific), pe care îl consideră „o prostie“, deoarece blochează investițiile, „o taxă care, din punct de vedere economic, nu e des­­căr­­cabilă într-un bilanț“. Impozitul în cauză a fost introdus de anul trecut, iar inițial urma să se aplice microîntreprinderilor și pensiunilor, astfel încât să se asigure un mediu concurențial corect în indus­­tria hotelieră și să se încerce reducerea evaziunii fiscale la acest nivel. În final, impozitul se aplică și societăților mari și foarte mari, ceea ce, explică Enache, duce la pierderi fiscale. „Concret, sume de aproape 500.000 de euro, pe care le-am fi putut investi în dezvoltarea activității noastre, s-au dus la bugetul de stat ca urmare a apariției acestui tip de impozit“, adaugă antreprenorul.

PREVIZIUNI. Pentru anul în curs, Enache esti­­mează o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro, cu trei milioane peste nivelul de anul trecut, și o rată a EBITDA (profitul înainte de do­bânzi, rate, depreciere și amortizare) de 32%. În ultimii an, deși în afacere au fost atrase fonduri de in­ves­tiții, pachetul majoritar de acțiuni a ră­mas în fa­milie (53%), afacerea Continental fiind dez­voltată îm­­preună cu soția sa, Daniela Mirea, arhitect și artist plastic, care s-a ocupat exclusiv de identitatea Con­­tinental.

„Fără ea, nu aș fi putut“, excla­mă Ra­­du Enache. Implicat în managementul grupului este și fiul lor, Daniel (38 de ani), care are și pro­­prii­­le sale afa­­ceri în industria IT. Și încă o paran­­teză: alți acționari importanți în ca­drul grupului dezvoltat de antreprenorul român sunt Fondul spaniol de Investiții GED și SIF Transilvania.

În ciuda faptului că de-a lungul timpului a primit numeroase oferte de cumpărare, antreprenorul Radu Enache spune clar și răs­­pi­­cat, astăzi, că nu mai este interesat să își vândă pachetul de acțiuni, dorindu-și să consolideze ceea ce are. Brandul Conti­­nental merge mai departe. Cu sau fără Ibis.

ÎN CÂTEVA CUVINTE

Grupul hotelier francez Accor este unul dintre cele mai mari din lume, în România operând mai multe unități precum Pullman Bucharest World Trade Center, Novotel sau Ibis.

CAPACITATE. Accor are aproximativ 4.000 de hoteluri cu circa 500.000 de camere în 92 de țări din toa­­tă lumea și în jur de 150.000 de angajați.

ACHIZIȚIE. La începutul anului 2015, grupul polo­­nez Orbis a preluat 46 de hoteluri din Europa Centrală și de Est de la Accor, cele mai multe fiind amplasate în capitale europene, inclusiv în România.

REZULTATE. În al treilea trimestru al anului 2018, veniturile Accor au ajuns la 1,033 miliarde de euro, în creștere cu 22,3%, conform datelor pu­blicate pe site-ul companiei.

CATEGORII. În prezent, grupul francez deține atât hoteluri pe segmentul de lux, cu branduri precum MGallery, cât și pe segmentele mediu și economy.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney