De la consum la investiții. De ce le-ar prinde bine românilor să-și schimbe religia

Alexandra Pele 22/02/2018 | 12:49 Financiar
De la consum la investiții. De ce le-ar prinde bine românilor să-și schimbe religia

Economia poate crește în trei feluri: prin investiții, pe bază de consum sau prin rea­lizarea de exporturi. Cea a României a crescut până acum cu precădere pe bază de consum. Dar cât de fezabilă este teza schimbării modelului de creștere către unul bazat pe investiții?

Acest articol a apărut în numărul 34 (19 februarie – 4 martie) al revistei NewMoney

Anul 2018 ar urma să aducă o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modelul de creștere al României. Dacă până acum principalul motor al majorării produsului intern brut (PIB) a fost consumul, inves­tițiile, respectiv formarea brută de capital fix, ar trebui să preia în acest an frâiele, reiese din cea mai recentă analiză a Comi­siei Naționale de Prognoze (CNP). Reorientarea modelului de creștere către unul ba­zat pe investiții nu este însă o treabă ușoară. Nu demult, China, una dintre cele mai expansive economii ale lumii, făcea trecerea de la creștere pe exporturi la creș­tere pe consum, prin încurajarea majorărilor de venituri pe plan intern. O con­secință a acestei decizii a fost „încetinirea“ creșterii. PIB-ul Chinei nu a mai consemnat avansuri de două cifre, ceea ce a pa­nicat, în primă fază, piețele financiare.

Cât de fezabilă este însă ipoteza schim­bării modelului de creștere economică al României, având în vedere că statul, cel mai mare „consumator“ de investiții, și-a subțiat cheltuielile de capital pentru a se putea încadra în ținta de deficit?

INVESTIȚII, INVESTIȚII, INVESTIȚII. „Este prea mare presiune pentru dezvoltare și pentru creștere economică“, este de pă­rere Adrian Miroi, profesor universitar de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice din București și membru al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Mitroi, ale cărui prognoze de creștere economică pentru 2018 se duc către 10%, „cu mult în afara graficului“, după cum recunoaște chiar el, crede că României i se prezintă niște opor­tunități create de contextul interna­țional, pe care va fi „forțată“ să le îmbrăți­șeze.

„Presiunea pe investiții, pe atragerea de fonduri europene, pe un nou model de creș­tere economică este cumva importată, obligatorie și nenegociabilă“, spune profesorul de economie. România oferă poten­țial de creștere pentru că există foarte multă infrastructură nesatisfăcută. La nivel internațional, capitalul în căutare de randamente bune nu are foarte multe opțiuni, iar România, țară membră UE și NATO, dar aflată la mare distanță de statele din Vest din punct de vedere al dezvoltării, este exact oportunitatea pe care o vor căuta investitorii străini, explică Mitroi.

CNP estimează un avans al PIB de 6,1% în acest an, dar și o încetinire a consumului. Surprinzător, Comisia vede o creștere însemnată a investițiilor, de 7,9%, față de doar 3% în 2017, și o contribuție negativă (-2%) în 2016. Cu încetinirea consumului sunt de acord cei mai mulți economiști, pentru că acesta nu are cum să facă salturi spectaculoase în lipsa unor venituri care să continue să crească. „Singurele care pot compensa în mod realist (încetinirea consumului, n.r.) sunt investițiile“, comentează Horia Braun Erdei, economist-șef al BCR, cea mai mare bancă din România din punct de vedere al activelor. Braun spune că în trimestrul al treilea din 2017 s-a observat o creștere însemnată a investițiilor private, acompaniată de o creștere a cre­di­tării pentru companii.

„Deci pe parte de investiții private ceva mișcă. Pe investițiile publice nu mișcă ni­mic“, adaugă el. Cheltuielile de capital ale statului s-au ridicat la 19,5 miliarde de lei în 2017, ceea ce repre­zintă doar 2,7% din PIB, semnificativ mai puțin chiar și decât nivelul din 2009, an de criză în care inves­tițiile publice au însumat totuși 4,6% din PIB, reiese din datele Minis­terului Fina­țelor Publice (MFP).

ECONOMIE PE FORMAT LOCAL. „Aș zice că pentru 2018 va fi greu să atingem ritmul acela de creștere pe care îl avem în prog­noză (CNP, n.r.), dar pentru 2019-2020 ar putea fi mai plauzibil“, spune economistul-șef al BCR, adăugând că în următorii ani ar putea fi deblocate fondurile europene, la fel cum s-a întâmplat și în anteriorul exer­cițiu bugetar al Uniunii. BCR estimează o creștere economică de 4,1% pentru anul în curs, însă aceasta ar putea fi revizuită în sus. „Anul trecut, consumul a fost cu sigu­ranță pe o dinamică mai alertă decât in­ves­tițiile și acum ar trebui să existe o con­vergență între ratele de creștere ale celor două agregate“, mai explică el.

Consumul se va aplatiza. Chiar și așa, el va contribui „tot cu cele două treimi“ la PIB, crede Mitroi. „Acesta este formatul economiei românești. Nu se va schimba substanțial“, spune el cu privire la o even­tuală modificare fundamentală a modelului de creștere. Investițiile au însă mult spațiu de creștere. Le ajută și efectul de bază, adau­gă Braun. De la unu la doi, creșterea e de 100%, deci dacă pornești de la o bază mică, orice avans se traduce în modificări procentuale mari.

Cât despre modelul de dezvoltare pe termen lung, cultura și obiceiurile popu­lației joacă la rândul lor un rol important. Economia Japoniei, de exemplu, pare să nu se încadreze în nicio tipologie descrisă de manualele de specialitate. Deși încura­jați să consume, japonezii își economisesc ve­ni­turile suplimentare. Germania, care a săr­bătorit anul trecut 500 de ani de la Reforma lui Martin Luther, a fost și este un exemplu de chibzuință. Economisirea este văzută acolo drept un imperativ mo­ral. De altfel, liderii germani au fost principalii promotori ai măsurilor de austeritate în timpul crizei economice din Europa.

Pe de altă parte, românii par a confirma teoriile din cărțile de economii. Pentru că aici, scăderile de taxe și creșterile de venituri s-au dus, în mare parte, în consum.

 

Modelul german

După cel de-Al Doilea Război Mondial, Germania s-a dezvoltat, dintr-o economie distrusă de povara datoriilor și a despăgubirilor din urma conflictului, în cea mai mare economie din UE.

  • STIL DE VIAȚĂ. Reforma veche de cinci secole a pastorului protestant Martin Luther nu a vizat doar religia. Aceasta a modelat limba, mentalitatea, modul de viață al germanilor, și nu numai. Modestia a fost cuvântul la ordinea zilei, iar această virtute este evidentă în multe aspecte ale culturii locale, inclusiv în cunoscutul stil arhitectural Bauhaus.
  • AUSTERITATE. Nemții au crescut cu filosofia că economiile sunt o virtute. Martin Luther a încurajat munca în folosul comunității și redistribuirea averii în defavoarea acumulării de avuție. Liderii germani au fost printre principalii promotori ai austerității în timpul crizei economice.

 

 


FOTO: Guliver / Getty Images

← Close