De ce l-a susținut unul dintre cei mai bogați români din SUA pe Donald Trump
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
„Păstrați-vă calmul, acceptați realitatea. Soarele a răsărit, cerul este albastru, păsările cântă. Singurul lucru de care trebuie să ne fie frică este frica însăși“ – așa suna mesajul pe care George Haber îl posta pe pagina personală de Facebook, pe 9 noiembrie, la 7.52 dimineața, la doar opt ore după ce Donald Trump devenise al 45-lea președinte american. „Gândiți-vă la faptul că Ronald Reagan s-a dovedit cel mai bun președinte pe care l-am avut vreodată, în ciuda a ceea ce spuneau scepticii“.
Postarea, ca, de altfel, toate mesajele anterioare favorabile lui Trump au atras asupra lui Haber (62 de ani) atacurile a zeci de cunoscuți sau necunoscuți revoltați de preferințele sale politice. „Realizați că în această dimineață membri KKK (Ku Klux Klan, n.r.) au mărșăluit pe străzile orașelor din Sud?“, era una dintre reacțiile de pe rețeaua de socializare.
„Am fost făcut xenofob. Atâtea fobii mi s-au pus în cârcă, încât nu mai pot“, glumește Haber în timpul unui interviu acordat NewMoney, prin Hangouts, la trei zile după consumarea unuia dintre cele mai tensionate momente din istoria electorală americană a ultimului secol.
George Haber a emigrat din Oradea natală în anii ’70, în urma unei înțelegeri dintre președinții Gerald Ford și Nicolae Ceaușescu, prin care România primea clauza națiunii celei mai favorizate și, totodată, bani lichizi în schimbul evreilor cărora li se permitea să plece în Israel. Haber, ai cărui părinți au trăit pe viu experiența Holocaustului, a ajuns în cele din urmă în Silicon Valley – acum locuiește în Los Altos Hills, foarte aproape de Palo Alto, capitala tehnologică a Statelor Unite.
IMPERIUL RĂULUI. Isteria din jurul deznodământului celor mai recente alegeri din America îi amintește de campania electorală din 1980, câștigată de „cowboy-ul“ Ronald Reagan în ciuda sondajelor care îl dădeau învingător sigur pe Jimmy Carter. „Tot timpul dau exemplul ăsta, spre furia cunoștințelor mele“, spune Haber, care a trecut prin mandatele a cinci președinți: Ronald Reagan, George H. W. Bush, Bill Clinton, George W. Bush, Barack Obama. Un al șaselea, cel al lui Donald Trump, va începe în curând.
Un alt român stabilit în Silicon Valley, ceva mai târziu decât Haber – e vorba despre George Roth, președintele companiei de software Recognos și consul onorific al României la San Francisco – are o cu totul altă părere despre viitorul președinte american. „Adevărul e că este un personaj impredictibil, care va rămâne un showman și un businessman controlat de republicani și nimic mai mult“, apreciază Roth.
În mandatul „celui mai bun președinte pe care America l-a avut vreodată“, tehnologia a cunoscut un salt uriaș în Valea Siliciului care era, oricum, un magnet pentru oamenii de știință și inginerii din întreaga lume. Printre aceștia se număra, evident, și orădeanul care, în anii tinereții, a început cu o discotecă în orașul natal, alături de mai mulți colegi – unul dintre ei era actorul Adrian Pintea.
Este arhicunoscută doctrina administrației Reagan, prin care SUA a devenit o superputere tehnologică și militară, avantaj care a dus la înfrângerea URSS – „Imperiul Răului“, după cum o descria fostul actor de la Hollywood – și, implicit, la sfârșitul comunismului. De adăugat că a fost adeptul unei politici protecționiste, prin care a blocat orice export de tehnologie sau know-how. „Toată lumea voia microprocesoare americane, dar nu și le putea procura“, își amintește Haber cu nostalgie de acele vremuri.
Acum, peisajul din Silicon Valley este cu totul diferit față de epoca Reagan, din cauza politicii unui alt președinte despre care vom vorbi puțin mai târziu. De altfel, denumirea regiunii dintre San Francisco și San Jose nu mai reflectă în niciun fel realitatea, pentru că în Vale nu se mai produc de mult microprocesoare. „Silicon Valley a devenit un Information Technology Processing Valley, în care companii precum Facebook sau Google procesează date despre oameni, pe care le vând celor care vor să îi influențeze“, spune Haber, care și-a construit averea în epoca „siliciului“.
După ce a vândut cu succes patru companii, în noua etapă a tehnologiei informației, a trăit cel mai mare eșec din business odată cu falimentul unui start-up care dezvolta un receptor de semnal radio și tv pentru laptopuri. Investitorii au pierdut cumulat peste 50 de milioane de dolari după eșecul acestei companii.
„INTELLECTUAL YET IDIOT“. Președintele care a deschis Cutia Pandorei în tehnologia americană nu este altul decât Bill Clinton, soțul contracandidatei lui Donald Trump de la ultimele alegeri. Clinton a încurajat o politică agresivă de externalizare a tot ce însemna producție de software și hardware. În acel moment, America și-a pierdut avantajul tehnologic care o transformase înainte în centrul universului și a cedat putere mai multor state emergente, precum China sau India. Bill Clinton se regăsește, în opinia lui Haber, în categoria „Intellectual Yet Idiot“, concept inventat de Nassim Taleb, autorul best-seller-ului „Lebăda neagră“ și, totodată, unul dintre scriitorii preferați ai lui Haber. Conceptul se referă la o bună parte a intelectualilor, care, în ciuda studiilor și a bunelor intenții, iau decizii eronate, pentru că nu înțeleg cum funcționează sistemul.
Pierderea gloriei pe care America a suferit-o în timpul celor două mandate ale lui Clinton poate fi, aparent, motivul pentru care Haber a votat, la ultimele alegeri, împotriva lui Hillary Clinton. În realitate, vina o are chiar Hillary Clinton, pe care antreprenorul de origine română a întâlnit-o în plină campanie de strângere de fonduri, în locuința unui apropiat a cărui identitate nu o dezvăluie.
Paradoxal, pe vremea lui Bill Clinton, Haber a făcut cea mai mare parte a unei averi pe care în urmă cu un deceniu o evalua la peste o sută de milioane de dolari. În anii ’90, împreună cu mai mulți asociați, a creat două companii pe care avea să le vândă, cumulat, cu 260 de milioane de dolari. În toate afacerile l-a avut asociat pe Andreas (Andy) von Bechtolsheim (61 de ani), a cărui familie este creditată de Forbes cu o avere de 3,8 miliarde de dolari. Haber l-a cunoscut pe Bechtolsheim la SUN Microsystems, companie pe care acesta din urmă a cofondat-o.
TERMINATOR ÎN COSTUM. „Eu am cunoscut-o pe Hillary Clinton pentru că venea să ceară bani de la toți. Mi-a făcut impresia unui om total necinstit, căruia îi pasă doar de propria politică și care o să facă orice ca să fie aleasă“, povestește Haber. „Am avut aceeași senzație ca atunci când l-am întâlnit pe Bill Gates“. Dezamăgirea pe care i-a provocat-o cofondatorul Microsoft – „un Terminator îmbrăcat în costum“ – pleacă de la faptul că acesta ar fi urmat să cumpere acum 16 ani una dintre companiile create de Haber. Cei doi urmau să urce pe scenă și să prezinte împreună consola Xbox, care ar fi trebuit să înglobeze procesorul GigaPixel. Tranzacția a căzut însă cu trei zile înainte de eveniment.
Și a mai fost un lucru care l-a îndepărat de cuplul Clinton: ideea de „familie regală“ pe care cei doi o întruchipează în opinia sa. Are o perspectivă asemănătoare și față de familia Bush – i-au displăcut ambii Bush – și tatăl, și fiul – pentru că s-au concentrat foarte mult pe petrol și războaie în Orientul Mijociu. De altfel, George W. Bush e un alt personaj pe care îl include în categoria „Intellectual Yet Idiot“, pentru că niciodată nu a înțeles modul de funcționare al lumii.
SFATUL LUI STEVE JOBS. Dacă perioada de glorie a lui Haber s-a consumat în timpul mandatelor lui Bill Clinton, cel mai mare eșec l-a trăit sub administrația unui președinte pe care l-a simpatizat parțial – Barack Obama –, cel care a adus liniște în Statele Unite în timpul marii recesiuni. Ce-i reproșează lui Obama este că a salvat doar băncile, deși ar fi putut să ajute și americanii de rând în a-și păstra locuințele, în timpul crizei subprime.
Neînțelegând pe deplin comportamentul consumatorilor care au migrat cu totul pe internet, Haber s-a încăpățânat să dezvolte o tehnologie depășită. Și nu a fost doar atât: nu a dat atenție unui sfat venit chiar de la Steve Jobs. I-a prezentat produsul CrestaTech (o antenă universală pentru televiziune și radio care ar fi urmat să fie instalată pe laptopuri) unuia dintre vicepreședinții Apple. Întrebat dacă ar fi interesat de antena cu pricina, Steve Jobs a răspuns tot cu o întrebare: „de ce naiba aș pune televiziune live pe computerele Apple când businessul nostru este să vindem conținut pe internet?!“
Pe loc, Haber nu a înțeles adevărul celor spuse de Steve Jobs. I-a dat dreptate pe deplin abia când era prea târziu. S-a retras din CrestaTech cu câteva luni înainte de falimentul acesteia. „Tâmpitul de mine ar fi trebuit să mă gândesc bine la ce spune Steve Jobs. Asta a fost o greșeală enormă“, recunoaște cu autoironie antreprenorul de origine română. „Nimeni nu e perfect, până și eu fac greșeli enorme“, continuă el în același registru.
Poate cea mai importantă pierdere după acest eșec nu au fost banii în sine, cât ratarea altor oportunități investiționale. În acest punct, simte nevoia să facă o dublă trimitere: prima, la Sergey Brin, cofondatorul Google, a cărui recomandare este „eșuează rapid!“, și a doua, la filosofia unui prieten indian, pentru care cele mai mari crime sunt să omori un om și să irosești timpul cuiva.
Cum regula de aur a start-up-urilor tehnologice spune că doar una din zece afaceri are succes, Haber nu a ieșit din joc după eșecul de acum câțiva ani. S-a reinventat în postura investitorului financiar prezent în trei companii asupra cărora păstrează un secret absolut. Tot ce acceptă să dezvăluie este că investiția în CrestaFund – fondul său – nu depășește zece milioane de dolari. Nu exclude ca una dintre aceste afaceri să devină „hot“, adică să aibă o creștere accelerată, care să atragă atenția altor investitori. În ultimii ani, averea lui Haber, cotat la un moment dat drept cel mai bogat român din America, a fost afectată nu doar de eșecul CrestaTech, cât și de divorțul de prima soție.
Pasiunea pentru antreprenoriat este, probabil, principalul element care l-a apropiat de Donald Trump. Aventura electorală a candidatului republican seamănă mult cu experiența unui antreprenor ale cărui șanse sunt zero la început. Toți te consideră nebun, după care, dacă împingi lucrurile suficient de mult, învingi. Ca o ironie însă, este de așteptat ca Trump să facă destul de puține pentru Silicon Valley dat fiind faptul că are puțină tangență cu tehnologia – postările pe Twitter sunt dictate unei asistente. Blocarea influxului de talente din afara SUA va fi unul dintre neajunsurile majore ale mandatului Trump, observă Georgiana Comșa, proprietara companiei de comunicare Silicon Valley PR: „Fără specialiștii din Asia și Europa de Est, multe inovații de care ne bucurăm toți astăzi nu ar exista“. În plus, California, tradițional democrată, nu se numără nici pe departe printre statele preferate ale viitorului președinte.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”START-UP-URI MARCA HABER” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text css=”.vc_custom_1479722901643{background-color: #ffe8e8 !important;}”]În ultimii 23 de ani, Haber a cofondat patru companii tehnologice. Doar cu primele trei a avut succes. El a fost și președintele Interakt, o companie românească de soft preluată de Adobe.[/vc_column_text][vc_column_text]AVEREA. A dezvoltat împreună cu alți investitori CompCore Multimedia, GigaPixel și Mobilygen, companii de software și hardware pe care le-a vândut pentru circa 300 de milioane de dolari.
BILL GATES. În 2000, GigaPixel era „promisă“ lui Bill Gates, însă acesta s-a răzgândit cu trei zile înainte de semnarea tranzacției.
EȘECUL. CrestaTech, producătorul unui tuner radio-tv pentru laptop, a fost cel mai mare eșec al său, generând o pierdere de peste 50 de milioane de dolari.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]
FOTO copertă: George Haber, orădeanul emigrat în SUA, care a făcut zeci de milioane de dolari din vânzarea unor start-up-uri, nu și-a ascuns simpatia pentru Donald Trump. L-a susținut, l-a votat și s-a văzut pus la wall-ul infamiei pe rețelele de socializare. Alegerea sa e însă rezultatul a trei decenii petrecute în Silicon Valley sub mandatul a cinci președinți. Ilustrație de Vali Ivan[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
