De ce începe Petrom să sape după petrol și gaze în zonele comerciale de la Marea Neagră ale altor țări

Mihai Nicuț 14/07/2020 | 10:19 Companii
De ce începe Petrom să sape după petrol și gaze în zonele comerciale de la Marea Neagră ale altor țări

În Marea Neagră românească, unde deja s-au găsit gaze, Petrom nu se poate apuca de extracție din cauza condițiilor împo­vă­­ră­toare impuse de stat. Compania ro­mâ­nească începe să sape după pe­trol și gaze în zonele comerciale de la Marea Neagră ale altor țări.

Săptămâna trecută, un text de pe pagina de Facebook a Ambasadei Georgiei la Bu­cu­rești stârnea rumoare în piața româ­nească de petrol și gaze: OMV Petrom a câștigat licitația internațională demarată de agenția de stat pentru petrol și gaze din Georgia și a obținut o licență generală pentru exploatarea resurselor de petrol și gaze în Blocul II din apele teritoriale georgiene din Marea Neagră.

„Intrarea unui investitor nou, important și bine cunoscut în Georgia confirmă că me­diul de afaceri din țară, inclusiv în domeniul extracției de gaze naturale și țiței, este transparent, atractiv și ușor de înțeles pentru giganții mondiali“, a declarat minis­trul georgian al economiei, Natia Turnava, adăugând că firma care a câștigat licitația va începe forajele după studii seismice.

Petrom a anunțat calificarea sa printr-un comunicat sec emis după câteva zile, din care nu aflăm în plus decât suprafața con­cesionată: circa 5.300 de kilometri pătrați.

Intrarea companiei românești în marea teritorială a Georgiei este, într-adevăr, o știre, dar nu o surpriză pentru cunoscători. Iată de ce. Oficialii Petrom au anunțat încă din 2019 o modificare a strategiei compa­niei, spunând că va avea loc o extindere a activității în zona bazinului Mării Negre. În acest sens, în decembrie 2019, Petrom a anunțat cumpărarea participației deținute de OMV Offshore Bulgaria GmbH în peri­me­trul de explorare Han Asparuh din Bulgaria, vecin cu blocul Neptun Deep din Marea Neagră românească. La fel ca acum, piața a aflat din presă, iar abia apoi compa­nia a făcut anunțul.

„Această achiziție este în linie cu strategia noastră de a ne extinde prezența regio­nală și este una naturală, dacă avem în ve­dere portofoliul nostru din Marea Neagră. Avem un istoric de peste 40 de ani în apele de mică adâncime din Marea Neagră și, începând din 2008, explorăm, alături de ExxonMobil, și potențialul din apele de mare adâncime“, declara atunci Peter Zei­linger, membru al directoratului OMV Pe­trom responsabil cu activitatea de Upstream.

Blocul Han Asparuh este situat în partea vestică a zonei bulgare a Mării Negre, este unul de mare adâncime și acoperă o su­prafață de circa 14.200 de kilometri pătrați, cu o adâncime de până la 2.200 de metri. Perimetrul a fost concesionat mai multor companii occidentale: 40% firmei franceze Total, 30% companiei spaniole Repsol, iar restul de 30% către OMV, parte pe care o preia Pe­trom. Total este ope­­rator.

Ulterior, Petrom și-a crescut participația la blocul din Bulgaria, în condițiile în care Repsol a ieșit din proiect. Acum, parti­ci­pația companiei românești, controlată de grupul austriac OMV, a crescut la 42,86%.

Blocaj la Marea noastră Neagră

Compania Petrom începe, așadar, să de­vină activă pe zona de explorare și produc­ție offshore în alte țări, în condițiile în care la noi proiectele sunt blocate de un cadru de reglementare și de taxare ostil, dar și de o politică a statului care pare mai de­grabă făcută să frâneze dezvoltarea pro­iectelor energetice decât să le accelereze.

Petrom merge să foreze în Bulgaria și în Georgia, deși mai are de scos hidrocarburi (gaze) din platoul continental al Mării Negre, pe care le-a găsit, dar nu le poate extrage. Este vorba despre deja celebrul pro­iect Neptun Deep, în care americanii de la ExxonMobil și Petrom au descoperit, după foraje, rezerve potențiale de gaze naturale cuprinse între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale – consumul Româ­niei pe opt ani.

ExxonMobil și Petrom ar fi trebuit să anunțe încă din 2018 dacă vor lua decizia finală de investiție în privința exploatării comerciale, dar decizia a tot fost amânată și americanii au anunțat că vor să se re­tragă din proiect. Principalul motiv a fost că Legea offshore, care stabilea noul cadru de reglementare și taxare, a fost adoptată prea târziu, a crescut povara fiscală asupra companiilor și a adus și o impredicti­bi­litate suplimentară afacerii plus o restrângere a potențialei piețe, prin obligația de a vinde gazele preponderent pe piața locală.

În ultimele zile, oficialii companiei au avut mai multe ieșiri publice pe marginea acestui subiect, solicitând imperios guvernului să adapteze legislația pentru a se pu­tea apuca de treabă, în condițiile în care guvernul insistă pe obținerea unui context politic în Parlament pentru modificarea legislației, dar nicio parte nu face vreun pas înainte.

„În acest moment, România este importator net de gaze naturale, deși are oportu­nitatea enormă a gazelor naturale din Ma­rea Neagră. De ce anume e nevoie ca acest proiect să avanseze? Această oportunitate este unică pentru România, dar proiectul nu se dezvoltă suficient de repede, aceasta este provocarea. Deci, există un potențial uriaș în Marea Neagră și nu e vorba doar de Neptun Deep, ci și de alte oportunități de acolo, dar nu suntem în stare să facem proiectul să avanseze. Proiectul stațio­nează în domeniul legislativ și al autorită­ților de reglementare. Proiectul poate avansa, aici nu e vorba de cheltuirea unor bani de la buget, este o investiție a secto­rului privat și încă una din cele mai mari in­vestiții care poate avea loc“, a declarat Christina Verchere, chief executive officer (CEO) al Petrom. „Îndemnul nostru este următorul: dacă vreți să aveți industria­lizare, trebuie să scoateți resur­sele din subsol. Acesta este primul pas. Haideți să facem acest prim pas și apoi pu­teți să dis­cutați despre care este cea mai bună utilizare a acestui produs în interiorul țării“, a adăugat Christina Verchere.

„Combustibil de tranziție“

Un alt oficial al companiei petroliere a amintit că, dacă în continuare nu facem nimic, de­pen­dența de importurile de gaze va crește și mai mult, în condițiile în care avem gaz, dar nu îl punem pe piață.

România este printre puținele țări cu astfel de resurse, care sunt esențiale pentru relansarea economiei. Gazul este un combustibil de tranziție, necesar pentru Ro­mânia pentru conformarea la «Green Deal» (pactul verde european, n.r.). Acum, probabil mai mult decât oricând, avem nevoie de această deblocare. Dacă vrem să fim un pic mai concreți: ce înseamnă deblocarea sau de ce avem nevoie de deblocare, concret, este vorba despre modificarea Legii offshore, pentru a face ca re­gi­mul fiscal din România să fie competitiv, stabil și predictibil. Pentru că aceste inves­tiții sunt majore, pe termen lung, și avem nevoie de acest cadru pentru că noi ne asu­­măm celelalte riscuri, tehnice și de piață“, a spus Alina Popa, directorul financiar al Petrom.

„Dacă resursele din Marea Neagră vor rămâne sub pământ, acest lucru înseamnă că vom avea importuri ce pot atinge 40% în anul 2030, conform estimărilor Transgaz. Sau, dacă le deblocăm astăzi, putem ajunge independenți, putem dezvolta alte industrii, putem exporta dacă avem prea mult. Depinde doar de noi. Industria, din punctul de vedere al lichidității, suntem pre­gătiți să investim, dar avem nevoie de aceste modificări legislative“, a conchis Alina Popa.

Petrol și gaze din Marea Neagră de zeci de ani

Explorarea platoului continental românesc din Marea Neagră a fost demarată încă din anul 1969.

  • Trecut. Prima descoperire de hidrocarburi în sectorul românesc al Mării Negre a avut loc în 1980. Prima producție pe mare a început în anul 1987.
  • Prezent. Petrom are operațiuni de explorare, dezvoltare și producție în apele de mică adâncime – blocul Istria. Producția de țiței și gaze de aici este de circa 25.000 de barili echivalent petrol/zi. În 2018, a reprezentat circa 17% din producția grupului Petrom în România.
  • Echivalență. Producția de țiței și gaze provenită din Marea Neagră în 2018 este echivalentă cu cea necesară pentru a încălzi un milion de gospo­dării din România timp de un an și pentru a face plinul la 3,5 milioane de autoturisme.

Acest articol a apărut în numărul 94 al revistei NewMoney. FOTO:Getty

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper