Cu ce costuri, vizibile în facturile consumatorilor, se va urmări dublarea capacității instalate de energie eoliană și fotovoltaică

O nouă schemă de sprijin, care va fi plă­tită cel puțin parțial prin facturile consu­ma­torilor români de energie electrică, stă să apară: contractele pentru dife­rență, prin care România vizează dubla­rea capacității instalate în eolian și fotovoltaic în doar câțiva ani.

Îndelung așteptată, schema de sprijin a investițiilor în capacități de producție de energie electrică prin mecanismul contractelor pentru diferență (CfD) a fost anunțată de autorități în această vară. Dacă totul merge potrivit planificărilor, la orizontul anului 2026, România ar urma să aibă 5.000 de megawați nou-instalați în eolian și în fotovoltaic, ca urmare a aplicării acestei noi scheme de sprijin.

Vestea mai puțin bună este că, desigur, schema de sprijin va fi finanțată parțial de toți consumatorii români prin facturi, spe­răm într-o cât mai mică măsură.

Cum funcționează

Investitorii care vor dori să construiască noi capacități de producție de energie electrică (deocam­dată, doar din surse regenerabile) vor participa cu proiectele lor la licitații organizate de Guvern. Dacă proiectele vor fi acceptate, ei vor beneficia de schema de sprijin prin CfD timp de maximum 15 ani de la data la care vor fi puse în funcțiune parcurile eoliene și fotovoltaice. Beneficiarii vor putea să-și comercializeze producția de energie conform acordurilor lor comer­ciale, încheiate cu cine doresc, la ce preț doresc.

În mare, schema presupune existența altor două prețuri. Primul este prețul de re­fe­rință al energiei electrice, care este media lunară ponderată a prețului pieței pentru ziua următoare (PZU). Al doilea este pre­țul de exercitare (strike price, în en­gle­ză), cel indicat de fiecare doritor, în funcție de tehnologie, atunci când merge cu proiectul la licitație.

Când prețul de referință al energiei electrice este sub prețul de exercitare, beneficiarii care s-au calificat vor primi o plată su­plimentară pentru această diferență. În cazul în care prețul de referință este mai mare decât prețul de exercitare, beneficiarul plătește diferența contrapărții CfD, care, la noi, va fi cel mai probabil Operato­rul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale (OPCOM).

Plățile CfD vor fi efectuate pentru fiecare megawatt-oră de energie electrică gene­rată și livrată în Sistemul Electroenergetic Național. Prețul de exercitare va fi indexat anual, în conformitate cu indicele prețu­ri­lor de consum din zona Euro.

Așadar, schema asigură cumva un preț viitor de vânzare a energiei pentru investitorul care se apucă de construit un parc și îi diminuează considerabil riscul comercial.

Două licitații

Schema CfD promovată de România va implica două licitații, fie­care cu oferte separate pentru tehnologiile de producere de energie eligibile – eoliană onshore și solar fotovoltaică – cu o capaci­tate totală de 5.000 de megawați, arată Ministerul Energiei în nota informativă pen­tru investitorii interesați să pună în func­țiune noi capacități pe baza acestui mecanism.

Prima licitație, care va fi organizată până la finalul acestui an, vizează o capacitate instalată de 1.000 MW pentru eolian onshore, respectiv de 1.000 MW pentru fotovoltaice. A doua va fi organizată până în prima jumătate a anului 2025 și va viza pro­iecte cu o capacitate instalată de 1.500 MW pentru eolian onshore, respectiv 1.500 MW pentru fotovoltaic.

Dacă schema va avea succes, asta în­seamnă dublarea capacității instalate în vânt și soare pe care o are România acum, circa 4.600 MW, cel mai probabil în 2027.

Noul ministru al energiei, Sebastian Burduja, care a promovat proiectul de act nor­mativ privind introducerea schemei CfD în România, e optimist că lucrurile vor merge rapid. „La acest moment (jumătatea lunii iunie, n.r.), noi am pus în dezbatere publică proiectul legislativ. El trebuie să stea în dez­batere minimum 30 de zile. Vom face și o dezbatere în persoană cu toți cei intere­sați, pentru a putea îmbunătăți proiectul. După ce finalizăm proiectul legislativ, vom intra cu el în avizare interministerială, se aprobă în Guvern și se înaintează Parlamentului României pentru noi dezbateri și pentru vot, respectiv, ulterior, promulgare. Deci, discutăm de un orizont de timp septembrie-octombrie în care să finalizăm tot acest proces“, a spus ministrul Sebastian Burduja.

Cine și cât plătește

Orice schemă de sprijin este plătită de cineva. Până acum, cele două scheme de sprijin, una pentru încurajarea producției de energie electrică și termică în cogenerare și a doua pentru susținerea investițiilor în proiecte eoliene și fotovoltaice prin certificate verzi, au fost plătite exclusiv de toți consumatorii ro­mâni, cu unele excepții pentru cei industriali mari, prin factura lunară – unde au fost evidențiate distinct.

Va fi la fel și cu CfD? Să sperăm că doar parțial, iată de ce. În prezentarea schemei s-a spus că o parte din plăți vor fi făcute din bani europeni, respectiv din Fondul de Modernizare, iar o altă parte, din banii con­su­matorilor. Fondul de Modernizare este un instrument pus la dispoziția României de Comi­sia Europeană și alimentat din plata certificatelor de dioxid de carbon pe care sunt obligați să le cumpere poluatorii, inclusiv centralele electrice pe cărbune și gaze, cu o disponibilitate totală de 15 miliarde de euro.

Nu știm cât va fi plată de aici și cât din facturile clienților și încă nu știm cât se va plăti încă, depinde de ce prețuri de exerci­tare vor fi acceptate și de cum vor evolua prețurile în piață.

Primele nemulțumiri

Anunțul privind introducerea schemei a generat deja ne­mul­țumiri chiar în rândul industriei rege­ne­rabile, asociațiile de profil plângându-se că schema vizată nu include și componenta de stocare a energiei, care se dove­dește a fi din ce în ce mai importantă, pe măsură ce regenerabilul, prin definiție impredictibil, tot crește.

Împotriva introducerii mecanismului s-a pronunțat chiar și un fost ministru al energiei, Răzvan Nicolescu, una dintre vocile au­torizate în domeniu. „Scheme de sprijin de tipul «contract pentru diferență» se im­plementează în sectorul producției de ener­gie electrică atunci când vrei să stimulezi investițiile. În acest moment, România are o abundență de pro­iecte de producție în solar și eolian. Acum cinci ani, contractele pentru diferență ar fi fost bune. Acum fac mai mult rău decât bine, pentru că vor seta un preț de refe­rință care va bulversa o piață care este, oricum, afectată de diverse mecanisme de intervenție. Vom avea mai puține proiecte făcute, nu mai multe. Consumatorii vor avea de pierdut, nu de câștigat“, a spus Nicolescu.

În plus, chiar dacă nimeni nu spune răs­picat, există o frustrare în piață: proiectele care vor fi selectate pentru această schemă desigur că sunt avantajate față de cele care sunt acum în diverse faze de derulare sau au fost (puține, într-adevăr) deja finali­zate în noul val de regenerabil, pentru că ele nu beneficiază de nicio schemă de sprijin – investițiile noi în regenerabile nu mai primesc certificate verzi.

Acest articol a apărut în numărul 170 al revistei NewMoney

FOTO: Getty