De ce este Bitcoin moneda preferată a hackerilor. Tot ce trebuie să știi despre banii invizibili care circulă pe internet

Alexandra Pele 20/11/2017 | 12:05 Special
De ce este Bitcoin moneda preferată a hackerilor. Tot ce trebuie să știi despre banii invizibili care circulă pe internet

Acest articol apare în numărul 28 (20 noiembrie – 3 decembrie) al revistei NewMoney

Orice monedă își are și reversul. Prinsă între o bulă așteptată și un război fratricid neașteptat, Bitcoin nu e o excepție.

„Cum înveți lucruri?“, o întreabă un jurnalist britanic pe Sophia, unul dintre cei mai avansaţi roboţi înzestraţi cu inteligenţă artificială din lume. După câteva momente de pauză, neştiind ce să spună şi având o privire uman de confuză, Sophia răspunde cu o altă întrebare: „Ce părere ai despre bula Bitcoin?“. Desprinsă parcă dintr-un roman de Philip K. Dick, scena ar trebui să le dea de gândit autorilor SF – realitatea începe să ajungă din urmă lumile cândva doar imaginate. Mai ales că întrebarea Sophiei nu este lipsită de greutate.

Bitcoin, moneda virtuală care în urmă cu câţiva ani era o simplă jucărie a unor programatori şi criptografi, valorează în bani reali peste 100 de miliarde de dolari, reprezentând mai bine de jumătate din piața criptomonedelor. Evo­­lu­­ţia monedei care „nu există“ este comentată de ana­­lişti cu renume, iar în media se bucură de un „spațiu de emisie“ ce îl în­trece de multe ori pe cel al valutelor tradiţionale.

România cochetează la rândul său, de ceva timp, cu universul criptomonedelor. Câteva mii de inițiați le tranzacţionează recurent, iar, pe măsură ce valoa­rea lor creşte, alţii li se alătură. Entuziasmul general e cât se poate de real.

Revoluția. În 2008, Satoshi Nakamoto, un perso­­naj a cărui identitate nu a fost niciodată dezvăluită, a publicat pe un forum de criptografie o idee: cum poate sistemul de blockchain să rezolve pro­­ble­­ma „dublării tranzacțiilor“ în cazul unei monede vir­­­tuale care nu este controlată de nicio entitate. Ceea ce pă­rea o problemă de gândire pentru geeks, s-a transformat într-o soluţie pentru cei care au vă­­zut în criza care a aruncat lumea în recesiune un eşec al esta­blishmentului – de la guverne la bănci cen­­trale şi până la „lupii“ de pe Wall Street. Ca orice mo­­nedă să aibă valoare, oamenii trebuie să fie dis­­puşi să îi acorde o valoare. Iar opozanţii sistemului monetar convențional au îmbrăţişat ideea criptomonedelor.

În esenţă, fenomenul Bitcoin a reprezentat o libe­­ralizare a banilor. Bitcoin şi sistemul de blockchain pe care se bazează este, simplist spus, un program care are un creator, dar nu este controlat de nimeni. Codul este Open Source. Nu aparţine nimă­­nui şi poate fi modificat de oricine. Comunitatea este cea care decide dacă îmbrăţişează sau nu orice schimbare adusă codului. Sistemul este descentralizat în sensul că nu există un server central pe care ru­­lea­­ză, ci o reţea de computere conectate peer-to-peer care îl fac posibil.

„Inima“ reţelei este o bază de date care conţine toa­­te tranzacţiile efectuate vreodată, legate în „blocuri“, similar unor verigi dintr-un lanţ. Toată lumea are acces la aceste tranzacţii. Nu există „conturi cu­­rente“. Ca să dovedeşti că ai un Bitcoin, în blockchain trebuie să existe o verigă care să ateste fie că l-ai pri­­mit, fie că l-ai cumpărat. Procesarea ori­­cărei tranzacţii durează în jur de 20 de minute. Pen­­tru ca acestea să fie acceptate, toate compute­­rele din reţea primesc o problemă pe care trebuie să o rezolve.

Formula de găsire a răspunsului nu poate fi „spartă“ (de aici şi sintagma criptomonede), ci trebuie ghicită de computerele din reţea. Cel care o ghiceşte este recompensat în Bitcoini. Aşa au apărut primii „mineri“ – utilizatori dispuşi să îşi pună computerele la muncă zi şi noapte pentru a găsi rezolvarea problemei. Având în vedere că un Bitcoin valora la jumătatea lui noiembrie peste 7.000 de dolari, este lesne de înţeles motivaţia lor.

România Bitcoin. Ceea ce va determina succesul sau eşecul Bitcoin este, potrivit unei opinii aproape unanim acceptată, gradul de adopţie. Câţi vor fi dispuşi să plătească peste 7.000 de dolari pentru un Bitcoin şi unde vor putea folosi ei această monedă? O mare vulnerabilitate a sistemului este că mulţi cum­­pără, dar prea puțini o folosesc ca mijloc de plată. Iar România nu face excepţie.

Comunitatea de business a pus umărul la dezvoltarea infrastructurii pentru criptomonede. Netopia mobilPay, unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi online cu cardul din România, a integrat tranzacţiile cu Bitcoin în platforma sa la sfârșitul anului 2014, în urma unui parteneriat cu BTCXChange.ro, o „bursă“ locală de tranzacţionare a mo­­ne­dei virtuale. De trei ani, Netopia mobilPay utilizează propria platformă, btko.in pentru tranzacțiile Bitcoin.

„Potențialul Bitcoin, dar mai ales al tehnologiilor care stau la baza lui, este fenomenal“, comenta atunci Antonio Eram, fondatorul Netopia. MobilPay devenea astfel prima platformă din regiune care integra toate metodele posibile de plată (card, mobil, SMS, cash, transfer bancar, apel telefonic şi mo­­ne­­de virtuale) pentru cei circa 6.000 de comer­­cianți din portofoliu. La trei ani de la imple­men­ta­­rea so­­lu­­ți­­ei, Eram recunoaște că Bitcoin este „con­­si­­de­­ra­­tă o alternativă de payment de nișă, însă numărul și va­­loa­­rea tranzacțiilor cresc de la lună la lună, iar noi, la Netopia, facem tot ce putem pentru a promova plata cu Bitcoin în rândul comer­­cian­­ților și al utilizatorilor finali“.

Antreprenorul admite că în primă fază a fost extrem de circumspect în privința întregului concept. S-a convins de poten­­ția­­lul lui abia când a „săpat“ în spatele tehnologiilor. „Am realizat că Bitcoin poate schimba, la propriu, întrea­­ga lume, din toate punctele de vede­­re. Din acel moment, am rămas hooked (agățat, n.r.) și sunt continuu conectat la tot ceea ce înseamnă Bitcoin și blockchain“, spune el, adăugând că și-a asumat rolul de a le promova activ.

Floria, unul dintre cei mai mari jucători din piața de florării online, a implementat soluţia lui Eram la scurt timp după lansarea sa. „Până acum s-au înre­gis­trat în jur de 70 de comenzi folosind această mo­­nedă. Floria înregistrează peste 30.000 de comenzi anual. Putem spune că plata prin Bitcoin este folo­sită rar“, spu­­ne Marina Popescu, director general.

MobilPay decontează automat în lei tranzacțiile în Bitcoin ale clienţilor săi, astfel că, în contabilitatea Floria, spre exemplu, tranzacţia se înregis­­trea­­ză ca orice altă plată. Netopia a procesat anual peste 10.000 de tranzacții de Bitcoin, iar în primele zece luni ale acestui an, numărul lor a crescut cu 50%, reiese din datele comunicate de companie.

BTCXChange.ro, o bursă care schimbă monedele virtuale în valute tradiţionale (lei, dolari și euro), este unul dintre primele businessuri de Bitcoin din România. „Casa de schimb valutar“ are în jur de 15.000 de utilizatori, iar volumul mediu este de patru milioane de euro pe lună, spune CEO-ul Max Nicula, convins că multă lume subestimează impactul Bitcoin.

Contrastând cu adepţii criptomonedelor care vor să ţină orice reglementare departe de întregul sis­­tem, Nicula şi-ar dori să existe nişte reguli. „Ce frâ­­nea­­ză investiția în Bitcoin este faptul că nu există o for­­mulă de reglementare. Dacă ar fi, ar avea mai mul­­tă încredere clienții și am avea și volume mai mari“, spune el. În România, poziția oficială a au­­to­­ri­­tăților ce ar putea avea un cuvânt de spus es­­te de a aștepta eventuale reglementări impuse la ni­­vel european.

Antonio Eram nu este singurul temerar Bitcoin de pe plan local. Radu Georgescu, antreprenor în serie în industria IT, se numără printre cofondatorii Coinzone, un procesator de plăți prin Bitcoin care le permite comercianților să accepte această mo­nedă. Geor­­ges­­cu și-a anunțat intrarea în acțio­na­riatul Coinzone în mai 2014, când a devenit și pre­ședintele board-u­­lui companiei cu sediul central în Menlo Park, SUA. Compania își propunea să lanseze o platformă de plată globală pentru mai multe mo­­nede virtuale, reușind să câștige și o serie de clienți de pe plan lo­­cal, cum ar fi F64 sau Energiea.

Georgescu, care în 2010 vindea procesatorul de plăți GeCad ePayment către sud-africanii de la Naspers, a ieșit din Coinzone în 2015, când compania a fost preluată de danezii de la Conify. Din de­­cla­­rațiile sale reiese că exit-ul a fost precipitat de ofer­­­­ta foarte bună primită de la danezi. Coinzone a încheiat în România un parteneriat cu Zebrapay, companie care oferă terminale cu servicii de plăţi facturi, rovinietă, reîncărcare cartele prepaid, plăţi online, bilete de tren, bilete la spectacole şi altele. Acesta a permis Zebrapay să folo­sească Bitcoin la terminalele sale, circa 800 în toată țara.

Vulnerabilități on/offline. În 2010, la un an de la lansarea oficială, cel mai „scump“ Bitcoin a cos­­tat 39 de cenţi. La începutul lui noiembrie 2017, va­­loarea criptomonedei a atins un nou maxim istoric, de peste 7.800 de dolari. Şi, cum Bitcoin nu es­­te singura monedă virtuală (la ora actuală sunt peste o mie de criptomonede), autorităţile aver­­ti­­zea­­ză că există un mare potenţial de fraudă.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.
← Close