De ce au devenit tot mai dependente de banii externi țările afectate de protestele Primăverii Arabe

Mimi Noel 11/03/2019 | 16:43 Global
De ce au devenit tot mai dependente de banii externi țările afectate de protestele Primăverii Arabe

Fie că vorbim de state bogate sau să­race din Orientul Mijlociu, slaba per­for­manță economică și creșterea datoriilor publice riscă să amenințe statu-quoul liderilor arabi. Chiar mai mult decât au reușit să o facă revoltele din timpul Primăverii Arabe din 2011.

Acest articol a apărut în numărul 60 (4 – 17 martie 2019) al revistei NewMoney

După ce miniștri ai guvernului saudit au încheiat prezentarea perspectivei economice a regatului pentru 2019, în cadrul conferinței de la Riad, din decembrie anul trecut, un om de afaceri din au­diență le-a spart „balonul de săpun“ pro­iectat. După ce i-a felicitat pentru previziunile de creștere, Abdulaziz Al-Ajlan, un producător de textile, a ținut să arate, păs­trând un ton politicos, cât de puțin corespunde proiecția lor cu realitatea. „Sunt multe afaceri mici și mijlocii care se închid. Sunt multe companii care con­cediază“, a spus acesta.

Prețul țițeiului, care timp de patru ani a stat la minime istorice, a lovit dramatic cea mai mare economie a lumii arabe, la pachet cu alți exportatori de petrol, și a adâncit declinul economic care oricum afectase regiunea din 2011 încoace.

A fost anul în care protestele Primă­verii Arabe au măturat Orientul Mijlociu, dărâmând guverne și ruinând economiile din zonă. Petrostatele din Golful Persic au scăpat la limită, dar nu și-au asumat niciun risc și au cheltuit masiv pentru a ține sub control orice posibilă re­voltă socială.

PRO ȘI CONTRA FMI. După patru ani în care prețul petrolului a rămas scăzut, problemele economice sunt departe de a se fi terminat. Fondul Monetar Internațio­nal (FMI) a cotat Orientul Mijlociu, Africa de Nord și America Latină drept regiunile cu cele mai neperformante economii din 2011 încoace. Pentru următorii ani, FMI an­ticipează o menținere a situației precare.

Fie că sunt la cârma unor state sărace sau bogate, liderii din regiune se lovesc de aceleași probleme – de la o rată ridicată a șomajului printre tineri până la depen­dența tot mai mare de bani externi, ceea ce crește datoria publică. Fiecare pas spre reforme dureroase riscă să atragă ne­mul­țu­mire populară.

Liderii regionali ar putea asista la cel mai negru scenariu în țări precum Siria, Libia sau Yemen, unde instabilitatea a dus deja la război civil. Gestionarea acestor provocări economice este „costisitoare politic“, spune Alia Moubayed, director pentru investiții în Orientul Mijlociu în cadrul Jefferies International din Londra. „În plus, guvernele arabe, în special cele din zona Golfului, nu au birocrați bine pre­gătiți, capabili să ducă la bun sfârșit re­forme cu un caracter mai tehnic“, adaugă aceasta.

Pentru a depăși problemele, mulți se uită spre ajutor extern. În țările mai sărace, acest ajutor poartă numele FMI. Din 2011, odată cu Primăvara Arabă, Fondul a fost extrem de activ în zonă – a împrumutat Egipt, Irak, Maroc, Tunisia. Dar a primit numeroase critici pentru austeritatea im­pusă prin aceste programe de creditare.

Zeci de mii de bugetari tunisieni au intrat în grevă în ianuarie, pentru a cere salarii mai mari și a protesta față de reducerea cheltuielilor. Premierul actual, Youssef Chahed, le-a atras atenția protestatarilor că o creștere a salariilor lor nu va face decât să oblige guvernul să se împrumute și mai mult.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.