De ce ai abandona o poziție de top într-o mare bancă din România: Cazul Ionuț Pătrăhău
Timp de șapte ani, Ionuț Pătrăhău a fost unul dintre cei mai puternici oameni din sistemul bancar, dar asta nu i-a fost de-ajuns.
Acest articol a apărut în numărul 58 (4– 17 februarie 2019) al revistei NewMoney
Ce ar putea să aibă în comun viața într-o corporație cu apartenența la o echipă de rugby? Răspunsul este ușor de imaginat, pentru că miza cade în ambele cazuri pe rezultat. Altfel spus, atunci când faci parte dintr-o echipă care joacă bine, chiar dacă tu abia alergi pe teren, dar colegii tăi știu ce fac și, în final, ieșiți victorioși, lumea va spune că ai jucat bine, spune Ionuț Pătrăhău (48 de ani). Pe de altă parte, antreprenoriatul se aseamănă mai mult cu tenisul. „Dacă nu reușești să dai mingea înapoi, ești prost“, punctează acesta. Iar el o știe mai bine decât oricine, mai ales că a intrat în afaceri foarte devreme, încă din studenție, când a deschis un business de comerț angro și distribuție de vinuri.
ANTREPRENORUL CORPORATIST. Suntem în 1992, în plin capitalism sălbatic românesc. Ionuț Pătrăhău, pe atunci student în al doilea an la ASE, cumpără vin de la diferite crame, pe care îl transportă cu camioane închiriate și îl distribuie prin restaurantele bucureștene. E prima lui firmă, Sagitus, pe care o lichidează la terminarea facultății. Are planuri mari și vrea să evolueze. „La vremea aceea nimic nu era un brand cunoscut, decât dacă erai securist sau comunist. Afacerea asta m-a ajutat să îmi iau casă, mașină, iar pe urmă, cu banii de acolo, am înființat o firmă de brokeraj“, își amintește Pătrăhău. „Banii de acolo“, adică 200.000 de dolari, îi investește în Top Invest, o societate de valori mobiliare, pe care o fondează alături de câțiva colegi din facultate. Un business cu care Pătrăhău traversează crizele din Coreea de Sud, Rusia și Brazilia, dar și cea de-a doua mineriadă, când leul se devalorizează cu 100% într-o zi. O afacere pe care, spune el, a făcut-o foarte copilărește, de vreme ce, odată vândută, nu s-a ales cu nimic. „Doar ne-am distrat și ne-am simțit bine. Eram tineri și nu aveam de niciunele. E greu când ești tânăr să faci o afacere și să o capitalizezi“, explică el. Top Invest se vinde în 1999 Băncii Naționale a Greciei, în urma unui due diligence care durează de mai bine de un an. Încheie o tranzacție de 90.000 de dolari. „În timpul tranzacției, i-am anunțat că plec branch manager la ABN Amro Constanța și am încasat numai jumătate din preț. Am fost convins mereu că a meritat“, mărturisește el.
O mișcare atipică pentru un antreprenor, care îl duce la Constanța, unde face primii pași în noua sa viață de corporatist. Rămâne aici vreme de doi ani, după care se întoarce la București, tot în ABN Amro, unde devine „un fel de șef de credite pe țară“. Ulterior, în 2002, i se propune un post de nerefuzat la Banca Transilvania, de vicepreședinte executiv. Șapte ani mai târziu, renunță la corporație și revine pe „scenă“ în rol de businessman, cu acte în regulă.
ÎNAPOI ÎN PARADIS. „Sunt multe lucruri rele în corporație. Dar sunt și multe bune, depinde în care fază a vieții ești“, mărturisește el. Se spune că între 20 și 30 de ani este bine să îți găsești ceva de făcut, fiind acea perioadă în care poți să greșești cât vrei. „Te duci în corporație, dai cu capul, te simți bine, te simți rău, te enervezi“, explică Ionuț Pătrăhău. Pe urmă, între 30 și 40 de ani, îți găsești un mentor și stai aproape de el să înveți meserie.
Ulterior, după 40 de ani, devii antreprenor, adaugă el. În opinia sa, partea cea mai proastă în corporație este că ești condus de politica instituției. „Acolo, tu faci lucrurile în funcție de ce vrea CEO-ul, de ce vrea Consiliul de Administrație. Și, dacă banii sunt ai lor, dacă ei fac planurile, tu trebuie să execuți, fiindcă nu mergi acolo drept proprietar, ci ca executant“, mai spune Pătrăhău. Iar cât timp ești dispus să faci acest lucru și „principiile tale nu intră în conflict cu principiile lor, totul trebuie să fie în regulă“, adaugă omul de afaceri.
Corporația, crede Dana Tudor, fondatoarea companiei de training și consultanță Creative and Bright, te ajută foarte mult să îți fixezi standarde de calitate foarte înalte, să înțelegi ce înseamnă să lucrezi cu procese optimizate și rolul procedurilor. Cu toate acestea, din toată ecuația pare să lipsească inovația. „Cel care trece de la corporație la antreprenoriat și fondează foarte multe businessuri cred că are un apetit pentru risc, pentru performanță, pentru a face lucrurile diferit și pentru a inova. Bineînțeles, acestea sunt genul de persoane care vor să facă diferența și care vor să iasă din mulțime“, mai spune Tudor.
În căutarea independenței de odinioară, Pătrăhău revine în antreprenoriat în 2009, cu o companie de consultanță, Virtual Management, și cu două restaurante în Cluj-Napoca, El Toro Steakhouse şi Pescador, în care a investit aproximativ 400.000 de euro. Trei ani mai târziu, este cooptat în rolul de CEO al Rețelei private de sănătate Regina Maria. „Am stat un an și i-am ajutat să se restructureze“, mărturisește antreprenorul. Aici îl cunoaște pe neurochirurgul Sergiu Stoica, cu care înființează la finele lui 2013, alături de Anca Vişan şi de Ștefan Mindea, centrul de neurochirurgie nonprofit Brain Institute, în care salariații sunt proprietari, însă nu pot încasa dividende. Practic, profitul obținut este investit în formarea medicilor mai tineri și în proiecte caritabile. Despre Brain Institute, Pătrăhău spune că este cea mai frumoasă afacere pe care a făcut-o vreodată, pentru că nu a văzut-o niciodată ca pe un business. „Alături de Sergiu și de ceilalți medici de aici, noi am văzut-o întotdeauna ca pe un caz social, pur și simplu. Am vrut să construim ceva frumos și solid pentru societatea asta din jurul nostru“, spune el, mărturisind că în ultimii cinci ani a trăit la Brain Institute ca într-un mic paradis, în care s-a simțit ferit de greutăți sau de oameni răi.
„Aici nu sunt oameni răi. În spital sunt numai oameni buni. Cine vine aici pleacă fericit că s-a însănătoșit și nu poate decât să devină un om bun. Nu își arată răutățile“, explică Pătrăhău, mărturisind că a moștenit din familie temerea că a doua zi nu va mai putea confirma ceea ce a confirmat ieri. „Cred că este un lucru negativ, nu mă bucur și nu mă mândresc cu asta, dar probabil că așa am ajuns de multe ori înainte, cum poate că totuși m-a și ținut pe loc“, adaugă el.
PODUL CĂTRE FINANȚARE. Dar, uitându-ne la CV-ul său, nu s-ar putea spune că ar fi bătut pasul pe loc. A sărit mereu de la o oportunitate la alta și a vrut tot timpul să se facă util. „Dacă au fost momente în care nu am produs ceva sau nu am creat ceva, m-am simțit absolut inutil și a trebuit să mă apuc imediat de ceva“. „Ionuț mi se pare un tip genial, cu o minte sclipitoare. El este genul de om care găsește întotdeauna soluții și poate anticipa în general ce se întâmplă în viitor“, îl descrie Cristea Floricel Vasile, medic neurolog la Brain Institute.
Un alt moment în care a simțit că trebuie să se apuce neapărat de ceva nou s-a concretizat în 2018, când a lansat Human Finance – o platformă digitală de finanțare pentru companiile inovatoare –, proiect în care este cofondator un alt fost director general-adjunct al BT, Andrei Dudoiu. „Amândoi eram dispuși să facem ceva. Eu oricum mi-am dorit tot timpul să fac antreprenoriat social“, spune Pătrăhău. Ideea a apărut după un an de brainstorming, iar în proiect s-au mai implicat Daniel Mateescu, fost director operațional al Total Soft, și Iulian Pădurariu, antreprenor și strateg de marketing.
Ideea era cea a unui „pod între antreprenori și finanțatori“, inclusiv sub forma unui program educațional cu sfaturi pentru bune practici, studii de caz și teste, precum și a unor analize financiare și de business aprofundate, pentru a crește la maximum șansele obținerii unei finanțări. „Dacă, până acum, din 1.000 de întâlniri se concretizau 10 finanțări, noi sperăm să ajungem la 100 de finanțări“, explică Pătrăhău. Și, astfel, să susțină o clasă antreprenorială care, „într-un fel sau altul, fără ca cineva să o ajute, probabil datorită sistemului nostru de educație, care a produs o școală foarte bună de informatică, a crescut așa, ca Făt-Frumos, ajungând undeva la 5-6% din produsul intern brut (PIB). De neimaginat, pentru o industrie care nu exista acum zece ani“, adaugă el.
Și cam asta face în prezent. Caută afaceri din orice domeniu, dar, pentru a primi finanțări, majoritatea ar trebui să aibă o componentă digitală. „Astăzi, dacă nu ai o componentă digitală în afacere, este greu să pornești orice“, spune el. În opinia sa, zona digitală a început să se dezvolte atât de puternic, încât s-a format un crater uriaș care se lărgește pe zi ce trece, între lumea tradițională și cea digitală. „Sigur, există oameni din lumea tradițională care zic că așa ceva nu este posibil, dar adevărul este că se întâmplă din ce în ce mai mult. Chiar dacă noi încă nu simțim asta. Băncile vor simți și, deja, cred că o simt destul de tare și comunicațiile. Orice domeniu, în principiu, în care resursele pot fi împărțite în zeci-sute de mii de clienți se va digitaliza foarte rapid“, crede el.
PE MODEL FREEMIUM. Investiția inițială în Human Finance a fost de 90.000 de euro, din surse proprii, și ar urma să crească într-o primă fază până la 200.000 de euro. Ulterior, fondatorii își propun să atragă finanțări suplimentare de câteva sute de mii de euro. Banii au fost investiți în platforma propriu-zisă, a cărei variantă beta poate fi accesată gratuit până în aprilie. „Practic, ai acces la coloana vertebrală a platformei care se numește Founding Journey și este un fel de chestionar pe care trebuie să îl completezi“, explică el. Dacă utilizatorul face peste 75 de puncte la acest test, ulterior va intra în contact cu fondatorii humanfinance.ro.
Platforma este gândită pe sistem freemium, cu acces gratuit pentru unele servicii și opțiuni și contra cost pentru altele. „Noi am putea spune că asta e digitalizarea consultanței, în contextul în care atunci când cauți un consultant, el îți face un audit, stă câteva ore, îți ia niște mii de euro, după care îți mai ia alte câteva mii. Practic, noi reușim să împărțim toate resursele la foarte mulți participanți, astfel încât cei care plăteau înainte mii de euro să plătească acum zeci de euro. Cam asta este noutatea pe care o aduce platforma“, explică antreprenorul.
Pătrăhău și-a propus să facă profit cu Human Finance după patru ani de la lansare. Până atunci, va construi o bază de clienți consistentă, cu o țintă de 1.000 în primul an. Ulterior, după confirmarea în România a produsului, vrea să îl implementeze și în alte țări din regiune, precum Polonia și Ungaria. Românii nu sunt chiar pregătiți să accepte produse precum Human Finance, iar noi vrem să-i și educăm în acest sens, adaugă el, iar marea întrebare rămâne: sunt ei apți să accepte acest lucru? „Dincolo de faptul că românii nu ar fi pregătiți, trebuie să acceptăm că afacerile de acest tip sunt cele mai complicate. Să crești de la zero clienți la unul singur este cel mai greu. Pe urmă, de la 1 la 100 nu este greu. Dar să ajungi să vinzi unui client de la un cap la altul este într-adevăr cea mai mare provocare pe care încercăm și noi să o depășim și să-i ajutăm și pe ceilalți să o depășească.“
Dar, până la urmă, despre asta este vorba în antreprenoriat. „Este mai degrabă despre a încerca și a reuși sau despre a încerca și a eșua. Și despre a învăța din eșec“, spune Dana Tudor de la Creative and Bright. În opinia sa, diferența dintre un manager într-o companie și un antreprenor stă în curajul acestuia din urmă de a-și asuma riscuri. Dar și în capacitatea sa de a vedea oportunități pe care managerul de companie nu le observă. Iar din această perspectivă, Ionuț Pătrăhău a fost și va rămâne, înainte de toate, un antreprenor. Mereu neobosit.
Lecțiile antreprenorului
La 20 de ani, și-a propus să înceapă primul business. Până acum, Ionuț Pătrăhău a ajuns să dețină șase afaceri. Și nu s-a oprit aici.
- Lecția 1. Afacerile din ziua de astăzi seamănă foarte puțin cu afacerile pe care le făceam, de pildă, ieri. Acum, poți face un business de acasă, cu doar trei oameni în echipă, spre deosebire de vremurile trecute, când aveai nevoie de un spațiu uriaș pentru a face tot ceea ce poți realiza acum.
- Lecția 2. Epoca asta digitală transformă totul într-un mod incredibil și cred că este datoria noastră să ne adaptăm și să învățăm să facem afaceri.
- Lecția 3. Fiecare dintre noi trebuie să înceapă businessuri în domeniile în care s-a specializat. Pentru mine a funcționat să îmi fac foarte bine treaba în sistemul medical, din motive sentimentale. Și pentru că oricum nu exista altcineva care să facă toate astea.
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney
