Datele viitorului: la ce să ne așteptăm de la jucătorii de pe piața telecom din Romania în 2017

Cristina Dobreanu 18/01/2017 | 17:49 Digital
Datele viitorului: la ce să ne așteptăm de la jucătorii de pe piața telecom din Romania în 2017

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Era bip-ului“ în telecom a apus, iar in­­dustria se pregătește să se diversifice și să îmbrățișeze și cele mai mici aspecte ale existenței noastre. Teore­­tic, posibilitățile sunt infinite. 

„În linii generale, piața se încadrează în pa­­radigma «mai mult, mai bine, mai ex­­tins», adică pachete cu beneficii tot mai generoase, cu prețuri de por­­ni­­re în scă­­­­dere, la o calitate mai bună, fur­­ni­­zorii oferind o acoperire mai ex­­tin­­să, cu ser­­­­vicii mai bune“, descrie oferta tele­­co­­mu­­lui românesc din anul 2016 Că­­tă­­lin Marinescu, președintele Auto­­ri­­tății Na­­țio­­nale pentru Administrare și Re­­gle­­men­­tare în Co­­mu­­­­nicații (ANCOM), pentru NewMoney.

Numărul ofertelor operatorilor telecom a scăzut de la 3,4 milioane în 2010 la circa 300.000 în 2016, iar tendința es­­te în continuare de scădere, potrivit AN­­COM. O scădere care face ca alege­­rea consumatorilor să fie mai ușoară. În plus, politica prețurilor mici, prac­­ti­­ca­­tă de companii care au avut o extindere agresivă în ultimii ani, precum RCS&RDS, influențează alegerile acestora, în condițiile în care cheltuielile cu comuni­­ca­­ții­­le repre­­zen­­tau, la nivelul anu­­lui 2015, 4,1% din bugetul gos­­po­­dă­­ri­­ilor din Ro­­mâ­­nia, du­­blu față de media euro­­peană (2,5%).

„Mai corect ar fi să ne întrebăm cât de accesibile ar mai fi serviciile de co­­mu­­nicații dacă prețurile din România ar fi cele din Germania, Italia sau Ma­­­­rea Britanie, de exemplu. Sau pentru ce proporție din populație ar deveni inaccesibile?“, se întreabă, retoric, șeful ANCOM.

Cert este că numărul utilizatorilor de te­­lefonie mobilă din România a stagnat la finalul primului semestru din 2016 la 22,6 mili­­oane – dintre care 11,1 mi­­lioane de abonamente (în creștere cu 8% față de perioada similară a lui 2015) și 11,5 mili­­oa­­ne de cartele pre-pay (în ușoară scă­­de­­re).

În schimb, conexiunile la internetul mo­­­­­­bil au crescut la 14,8 milioane, cu 13% mai mult față de primul semestru al lui 2015. De crescut au crescut și co­­ne­­xiu­­ni­­le la internetul fix, cu 5%, până la 4,3 mili­­oa­­ne, majorita­­tea având vi­­teze de peste 100 Mbps.

Tot la capitolul telefonie mobilă, în pri­­­­ma parte a anului, românul statistic a vorbit 260 de minute pe lună, traficul de vo­­ce înregistrat în afara rețelei fiind din ce în ce mai mare. Pe de altă parte, te­­lefonia fixă, tot mai puțin utilizată, nu mai este la fel de relevantă ca acum câțiva ani.

Urmând o tendință la nivel global, pentru pri­­mele șase luni ale anului trecut s-a con­­­­­­semnat o scădere a volumului de me­­­saje SMS, pe fondul creșterii co­ne­­xiunilor la internetul mobil și al folosirii aplicațiilor de mesagerie instant, cum ar fi WhatsApp, Viber sau Telegram.

Dar ce urmează pentru 2017?

TELECOMUL CU BANCĂ. Interesul jucă­­to­­rilor din telecom pentru serviciile fi­­nan­­ciare nu mai este o noutate. Servicii de transfer de bani, plăți sau încasări, precum M-pesa, lansat de Vodafone, sau Orange Money, sunt deja pe piața ro­­mâ­­neas­­că. Dar lucrurile nu se opresc aici.

Pentru 2017 Orange se pregătește să lanseze în Franța, împreună cu asigu­­ra­­to­­rul francez Groupama, prima bancă mo­­bi­­lă. Orange Bank va avea servicii bancare standard, inclusiv de economisi­­re, împrumut sau asigurare. Serviciul ar ur­­ma să fie lansat și pe alte piețe europe­­ne, pre­­cum Spania sau Belgia. Iar potrivit pre­­sei franceze, ținta pentru următorii ze­­ce ani de la lansare este de două mili­­oa­­ne de clienți. Cel mai probabil, implementarea acestui serviciu și în România este doar o chestiune de timp. Deocam­­da­­tă, printre obiectivele pentru 2017 ale Orange pe piața locală se află și dezvol­­ta­­rea serviciilor precum Orange Money.

ENERGIE. Drumul bătătorit deja de RCS&RDS către furnizarea de servicii de ener­­gie le deschide apetitul multor ju­­că­­­­tori către această zonă. „Dacă nu in­­tră telecomul peste energie, va intra energia peste telecom“, punctează Dinu Ma­­lacopol, CEO și acționar al Digital Cable Systems (care deține brandul AKTA), companie prezentă mai degrabă în mediul mic urban și rural.

Nu doar AKTA analizează posibilitatea intrării pe segmentul energiei, ci și ju­­că­­tori mai mari, precum Orange sau Te­­lekom.

„Desigur, este o piață cu po­­ten­­țial, dar este și extrem de provocatoare și com­­­­plexă pentru orice companie care nu a mai desfășurat activități în domeniu“, explică Frantisek Mala, di­­rector executiv comercial pe segmentul re­­zi­­den­­țial în cadrul Telekom România.

INTERNET OF THINGS. „Folosirea echipamentelor interconectate (Internet of Things) va fi în creștere, atât în rândul com­­paniilor, cât și al consumatorilor individuali“, creionează anul 2017 și re­­pre­­­­zen­­tanții Vodafone România. Casa inteli­­gen­­tă sau orașul inteligent vor fi concepte care vor face tot mai des par­­te din vocabularul românilor.

„Trăim revoluția mediului virtual, bazat pe inovare, colaborare și dezvol­­ta­­rea de noi produse și servicii, iar sistemele de organizare pe care le cunoaș­­tem re­­simt din plin impactul noului val“, argu­­men­­tea­­ză șeful ANCOM, dând exemplul unor servicii care au făcut va­luri în sectoarele tradiționale, precum Skype – în telefonie –, Uber și BlaBla Car – în taxime­­trie – sau Airbnb – în industria hotelieră.

VIDEO. Pentru companii precum Telekom sau RCS&RDS existența unor canale cu conținut propriu le fac mai atractive din perspectiva clienților. Po­­tri­­vit raportului ConsumerLab TV & Me­­dia, realizat de Ericsson, românii petrec, în medie, 42 de ore pe săptămână ur­­mă­­rind în mod activ conținut la TV. Și chiar în condițiile în care consumul de televiziune tradițio­­na­­lă începe să piardă teren în fața altor soluții de furnizare de conținut video, acesta con­­tinuă să re­­pre­­zinte 46% din totalul ore­­lor de vizio­­nare săptămânale.

Generația Millenials (tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 34 de ani), de exemplu, vizionează tot mai mult conținut TV și vi­­d­­­eo pe mobil, iar nevoia unui consum ne­­limitat de date pentru streaming sau binging („maraton“ de urmărire a serialelor) devine tot mai preg­­nan­­tă pentru consumatori. De altfel, pe con­­ți­­nu­tul video la cerere au mizat și Oran­­ge, Telekom, Vodafone sau RCS& RDS. La rândul lor, și cei de la UPC, al doilea ju­­că­­tor din piața locală de cablu TV, ar fi ten­­tați să completeze în 2017 serviciul de te­­le­­vi­­zi­­une digitală Horizon și cu con­ținut video la cerere, potrivit infor­­ma­­­țiilor din piață.

CONVERGENȚA FIX-MOBIL. Și pentru 2017, principalul vector de creștere pentru piața de telecom va rămâne interne­­tul mobil. În vreme ce, la nivel global, era 4G se pregătește să facă loc celei 5G, pentru 2017 operatorii telecom din Ro­­mâ­­nia continuă să-și extindă rețelele 4G.

2017 va fi un an în care pachetele de ser­­vicii convergente fix-mobil (achi­­zi­­ționarea de servicii fixe la pachet cu cele mobile) vor reprezenta în continua­­re un motiv de creștere, spun operatorii telecom.

RURAL ȘI LEGISLAȚIE. O zonă de creș­­te­­re poate veni în continuare și din mediul rural, acolo unde gradul de digitalizare este printre cele mai mici din UE. În mai puțin de jumătate din gospodăriile aflate în zonele cu o densitate a popu­­la­­ți­­ei mai mică de o sută de locuitori pe kilometru pătrat exis­­ta o conexiune de acces la internet fix la finalul anului 2015, față de media de 63% la nivelul UE, arată datele ANCOM.  Între 2012 și 2016, 600 de sate au fost aco­­perite cu rețele 3G și 4G.

Planu­­ri­­le operatorilor telecom depind de predictibili­­tatea le­­gis­­­­la­­ti­­vă, deoarece, atrag ei atenția, orice modi­­fi­­care neaștep­­ta­­tă și cu un termen scurt de la publicare la aplicare va avea un impact negativ asupra oricărui business.

 

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Amintiri din deceniul următor” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Lumea ar putea arăta cu totul diferit în mai puțin de zece ani, arată un raport din 2015 al World Economic Forum. Care sunt inovațiile care, peste un deceniu, ar putea face parte din viața noastră?[/vc_column_text][vc_column_text]

  • TRANSPORT INTELIGENT. Mașinile fără șofer vor reprezenta circa 10% din totalul mașinilor care vor circula în Statele Unite; primele mașini printate 3D își vor face apariția pe șosele, iar tot mai multe orașe cu peste 50.000 de locuitori nu vor mai utiliza deloc semafoare.
  • CASA CONECTATĂ. Aproximativ 90% din populație va accesa în mod constant internetul; peste 50% din traficul de internet va fi generat de case pentru aplicații și device-uri. În mai puțin de doi ani, majoritatea populației își va putea stoca datele nelimitat și gratuit. Circa 5% din bunurile de consum vor fi printate 3D, iar 10% din populație va purta îmbrăcăminte conectată la internet.
  • ROBO-MEDICINA. Până în 2025, ar trebui să își facă apariția primii roboți farmaciști, iar tot în acest orizont de timp am putea asista la primul transplant de ficat printat 3D. Până în 2023 primul telefon implantabil va putea fi comercializat.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


FOTO: Până în 2023, telefonul implantabil va deveni realitate. Sursa foto: Guliver / Getty Images

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.