Dan Bucșa, economistul-șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit Bank: „O prognoză de creștere a economiei de peste 3% este realistă”

Fără buget de stat pentru 2021 și cu o bună parte din economie încă închisă ori serios afectată de restricțiile dictate de pandemia de COVID-19, România își propune în acest an recuperarea pierderilor suferite în 2020. Un obiectiv ambițios, dar realiza­bil, cel puțin în parte, esti­mează Dan Bucșa, econo­mistul-șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit Bank.

NewMoney: Banca Națională a Româ­niei a decis reducerea ratei do­bânzii de poli­tică monetară de la 1,5 la 1,25% pe an, după alte trei reduceri succesive, anul trecut. Care sunt efectele așteptate în economie?

Dan Bucșa: Sunt două consecințe importante. În primul rând, ratele dobânzilor la creditele în lei ar putea să scadă dacă BNR menține lichiditate suficientă în piața inter­bancară, pentru ca dobânzile ROBOR să scadă la rândul lor aproape de rata de po­li­tică monetară. Rata ROBOR la 3 luni a scă­­zut deja de la începutul anului de la peste 2% la 1,6% în prezent și ar putea scă­dea în continuare. Din păcate, utilizarea In­dicelui de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) va întârzia scă­de­rea costului creditelor din cauza modului său de calcul. În al doilea rând, guvernul se va putea împrumuta mai ieftin, mai ales pe termen scurt. Randamentul certificatelor de trezorerie este corelat cu dobânzile din piața interbancară. Chiar și randamentele titlurilor de stat cu scadențe mai lungi decât certificatele de trezorerie au scăzut puțin după anunțul BNR.

– BNR anunță, de asemenea, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an (de la 1% pe an) și a ratei do­bânzii de creditare la 1,75% pe an (de la 2%). Sunt oamenii încurajați astfel să lase mai puțin banii în depozite și să încerce pro­iecte antreprenoriale?

– Decizia de a investi depinde și de alți factori, pe lângă costul împrumuturilor și remunerarea depozitelor. Incertitudinea in­dusă de pandemia de COVID-19 a amânat deciziile de investiții ale multor investitori, și nu doar din România. Sondajele arată că cei mai mulți ar putea aștepta reluarea creș­terii economice pentru a investi din nou.

Dan Bucșa: „Sprijinul guvernamental va fi foarte important“

– România își propune o creștere econo­mică de cel puțin 3% în acest an, poate chiar 4-5%, cam la nivelul scăderii economiei din 2020. E o prognoză realistă?

– Cred că o prognoză de peste 3% este realistă, dată fiind comparația favorabilă cu anul trecut. O creștere mai mare va depinde de doi factori principali: cât de repede pot fi ridicate restricțiile și cât de efi­cient va fi sprijinul acordat de autorități sectorului privat. Din păcate, al doilea val al pandemiei este mai grav decât primul și majoritatea guvernelor europene esti­mează că vor menține anumite restricții asupra mobilității și activității economice până cel mai devreme în februarie (Germania, până în aprilie). Ca urmare, activitatea economică va fi afectată în trimestrul acesta în toată Europa. Un start slab în acest an înseamnă o creștere mai mică pe tot anul 2021. Sprijinul guvernamental, ex­pri­mat prin granturi, împrumuturi, excep­tări de la plata taxelor etc., va fi foarte important, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii și sectoarele puternic afectate de criză, cum ar fi HoReCa și activită­țile culturale.

– Care ar trebui să fie țintele bugetului de stat pentru 2021?

– Ne așteptăm ca bugetul pentru 2021 să fie adoptat la începutul lunii februarie. Guvernul a anunțat deja o țintă de deficit de 6,5% din PIB pentru anul acesta. Este, de ase­menea, o țintă realistă.

– Cum poate limita guvernul cheltuielile publice?

– Nu toate cheltuielile publice trebuie limi­tate. Ajutorul pentru sectorul privat și spri­jinul acordat sectorului medical vor tre­bui implementate. De asemenea, inves­tițiile publice ar trebui să crească pentru a sprijini reluarea creșterii economice. Sunt, însă, categorii de cheltuieli care ar putea scădea, începând cu funcționarea administrației sau anumite categorii de transferuri către administrațiile locale.

Deși pensiile speciale rămân un subiect fierbinte din cauza inechității modului în care sunt calculate (raportat mai ales la contribuțiile de asigurări sociale ale bene­ficiarilor), eliminarea lor totală nu este plau­­zibilă. Mai mult de trei sferturi din suma plătită sub formă de pensii speciale merge la foștii militari, polițiști și lucrători ai serviciilor secrete. Eliminarea celorlalte pensii speciale (pentru foști magistrați și personal auxiliar, parlamentari etc.) ar aduce la buget economii de numai 0,3% din PIB pe an.

– Ce am dori să vedem în privința miliardelor așteptate de la UE? Ce investiții ar trebui să fie prioritare?

– Infrastructura rutieră și cea feroviară sunt mereu priorități pentru România. Important este că, prin programe precum SURE, care vizează „un sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență“, Next Generation EU (programul UE conceput pentru a stimula redresarea după pandemie, n.r.) și bugetul UE pentru 2021-27, UE ne oferă mai mult de 20 de miliarde de euro sub formă de îm­prumuturi în condiții avantajoase și circa 60 de miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile. UE a stabilit și do­meniile prioritare, cum ar fi tranziția spre energie regenerabilă și digitalizarea.

– Mai multe state din vestul Uniunii Europene se așteaptă la recesiune în 2021. Cum va afecta România o criză prelungită a prin­ci­palului său partener economic?

– Unele state europene se așteaptă cel mult la o recesiune tehnică în ultimul trimestru din 2020 și primul din 2021. Dar toate prognozele sugerează creștere eco­nomică pe întreg anul 2021 pentru toate statele europene, inclusiv Germania. Anul 2021 va fi anul în care mare parte din pier­derile din 2020 vor fi recuperate, dar pro­babil nu toate. Unele sectoare – HoReCa, cultura – vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se întoarce la nivelul de activitate de dinainte de pandemie.

Doctor în macroeconomie

Dan Bucșa a absolvit Academia de Studii Economice (ASE) din București în 2002 și a obținut un doctorat în macroeconomie, tot la ASE, în 2010. Românul lucrează la Londra.

• BNR. A lucrat în Banca Națională a României (BNR), la Departamentul de modelare și prognoză macroeconomică.
• ASE. A predat la universitatea care l-a pregătit înainte de a intra în sectorul privat, Academia de Studii Economice. Înainte de doctoratul în macroeconomie, a urmat la aceeași universitate și un masterat în finanțe.
• UniCredit. Lucrează la UniCredit Bank din 2011. Din noiembrie 2017 este economistul-șef pentru Europa Centrală și de Est al acestei bănci și își desfășoară activitatea la Londra. UniCredit se autodefinește drept o „bancă comercială paneuropeană, simplă și de succes, cu un sistem complet corporate și de investiții, care le oferă clienților săi o rețea unică ce cuprinde vestul, centrul și estul Europei“.

Acest articol a aparut în numărul 108 al revistei NewMoney