Dacă rezultatele pozitive ale băncilor din România se vor menține și în a doua parte a anului, profitul-record din 2018, de 6,8 miliarde de lei ar putea fi depășit

Băncile din România au înregistrat în acest an cel mai bun prim semestru din istorie din perspectiva profitabilității. Dacă ten­dința se menține, ar putea con­semna un profit-record în 2021, însă acesta este amenințat de contextul global, ca­rac­­terizat de rate ale dobânzii extrem de reduse.

În linie cu evoluția economică, sistemul bancar a reușit o recuperare semnifi­cativă a profitului în prima jumătate a acestui an. Profitul net la nivel agregat a ajuns la sfârșitul primului semestru din 2021 la circa 4,2 miliarde de lei, în creș­tere cu peste 50% față de aceeași peri­oadă a anului trecut, reiese din datele publicate de Banca Națională a României (BNR). De precizat însă că băncile au reușit să încheie pe plus anul 2020, în ciuda crizei generate de pan­demie. Profi­tul celor 34 de bănci din sistem a fost de peste 5,1 mi­liarde de lei, în scădere cu sub 20% față de 2019.

Sprijinită de măsuri guvernamentale, în special programele de împrumuturi cor­porate garantate de stat, creditarea a marcat un profit modest, de 5%. Indicatori mai relevanți pentru situația cu care s-au confruntat băncile în 2020 sunt rata de solvabilitate, care a crescut la 23%, și raportul dintre credite și depozite, care a scăzut la 65%, semn că sistemul bancar a avut la dispoziție ample surse de li­­chi­ditate, dar acestea nu s-au transformat în credite.

CREȘTERE

Revenind la situația din 2021, profitabilitatea a dat semne de revenire încă din primul trimestru, când profitul (de 1,9 miliarde de lei) a consemnat o creș­tere de 15% față de cel din 2020. Avansul s-a consolidat în următoarele trei luni, așa încât la jumătatea anului profitul este mai mult decât dublul valorii din 2020. Rezultatul este mai bun chiar și decât cel din primul semestru din 2018 (3,6 miliarde de lei), an în care a fost raportat profitul-record de 6,8 miliarde de lei.

Dacă evoluția din a doua parte a anului se menține, sistemul se îndreaptă spre un rezultat pozitiv de aproximativ 8 miliarde de lei. Acționarii nu se vor bucura însă de dividende prea mari. Cele mai multe bănci au decis reținerea unui părți importante a profiturilor consemnate în 2019 și 2020, ca urmare a recomandării BNR privind nedistribuirea de dividende pentru consolida­rea fondurilor proprii la un nivel conservator, având în vedere incertitudinea ridicată indusă de criza generată de pandemia de COVID-19.

Datele băncii centrale indică un nivel al rentabilității activelor de 1,43% la nivelul lunii iunie, în vreme ce rentabilitatea capitalului sistemului bancar a ajuns la aproape 13% în primul semestru, ambele în creștere față de nivelurile din 2020.

În plus, creditul privat a consemnat un avans de 7,7%, un ritm superior celui din 2020. Cu toate acestea, raportul credite-de­po­zite a fost relativ ridicat, de 68,15%, în scă­dere cu doar 1,5 puncte procentuale față de cel din iunie 2020. Activele nete au fost de 585,9 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de anul anterior.

CONCENTRARE

În ceea ce privește distri­buția profiturilor, acestea au continuat să fie concentrate în rândul celor mai mari bănci din sistem. Astfel, Banca Transilvania, BCR și BRD și-au adjudecat 2,2 miliarde de lei, echivalentul a 52% din profitul în­tregului sistem.

Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România din punctul de vedere al acti­velor, a anunțat cel mai mare profit în pri­mul semestru din acest an, de peste 900 de milioane de lei. BCR a ob­ținut în aceeași perioadă un rezultat pozitiv de 651,6 mili­oane de lei. Pe lo­cul al treilea, la distanță relativ redusă, s-au clasat francezii de la BRD Groupe Société Générale, cu un profit de 628,7 mili­oane de lei în primele șase luni din 2021.

Profitabilitatea băncilor este afectată de pandemie din pricina incertitudinilor care riscă să afecteze decizia companiilor și a per­soanelor fizice de a accesa credite. În plus, politica băncilor centrale de reducere agresivă a dobânzilor pentru a sti­mula creșterea economică afectează mar­jele instituțiilor de credit.

Veniturile din dobânzi reprezintă componenta principală a veniturilor operațio­nale – de peste 67% la nivelul întregului sistem bancar la sfârșitul anului trecut, po­trivit datelor băncii centrale. Evoluția acestor ve­nituri a fost, cel puțin în 2020, an pentru care avem date, rezultatul unui cumul de fac­tori cu influențe de sens contrar. „Pe de o parte, ritmul de creștere a veniturilor din dobânzi se plasează pe o tendință descen­dentă (7,9%, martie 2020, 1,8%, decembrie 2020, respectiv -4,7%, martie 2021)“, no­tează specialiștii BNR, în cel mai recent raport asupra stabilității financiare. Pe de altă parte, impactul asupra veniturilor nete din dobânzi a fost atenuat de ampla ajustare a cheltuielilor cu dobânzile. Continuarea majorării volumelor depozitelor atrase a fost contrabalansată de reducerea dobânzilor bonificate în lei și în euro.

RISCURI

În afara crizei sanitare și a riscurilor generate de pandemie, o provocare suplimentară asupra profitabilității băn­ci­lor – dar și asupra modelelor de afaceri – decurge din mediul economic caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor în Uniunea Europeană, punctează experții BNR. „Un mediu economic caracterizat de dobânzi scăzute sau foarte scăzute este asociat cu o serie de riscuri și vulnerabilități la adresa stabilității financiare“, se arată în raport.

Pentru a compensa scăderea marjelor, instituțiile de credit se îndreaptă tot mai mult către segmente de piață mai riscante, precum creditele cu dobândă fixă. Acest fenomen este relevant și pentru România, în condițiile în care, în ultimii trei ani, ponderea creditelor ipotecare noi acordate în lei și cu perioada inițială a dobânzii fixe pentru mai mult de cinci ani a crescut de la 6% la peste 19%, reiese din datele băncii centrale.

Reducerea marjelor de dobândă ampli­fică presiunile asupra profitabilității bancare, iar la nivelul zonei euro această pro­ble­matică este mai accentuată comparativ cu România. Totuși, acest lucru s-ar putea produce și la nivel local. „Eventuale modi­ficări strategice ale grupurilor bancare europene sau reduceri ale barierelor pru­dențiale pentru integrarea transfrontalieră afectează, însă, sectorul bancar românesc prin prisma proporției dominante a capitalului străin“, notează experții BNR.

Pe plan local, marjele de dobândă au fost în ultimii doi ani mai reduse decât cele din 2019, dar par a se fi menținut constante. La nivelul lunii iunie, diferența dintre dobânda la creditele noi în lei acordate de bănci și cea la depozitele noi în lei atrase era de aproximativ cinci puncte procentuale. În cazul creditelor corporate, marja a fost de 3,2 puncte procentuale, do­bânzile la credite ajungând la 4,18%. Pe segmentul retail, marja a fost de 5,5 puncte procentuale, în contextul în care dobânda medie la creditele noi în lei acordate popu­lației a ajuns la 6,67%.

Contextul macroeconomic caracterizat la ora actuală de rate foarte reduse ale do­bânzii, un răspuns la criză, dar survenit după un deceniu atipic, cu dobânzi foarte mici, s-ar putea schimba în viitorul nu foarte îndepărtat. Revenirea inflației peste tot în lume, inclusiv în România, va determina un răspuns din partea băncii centrale. Majoritatea analiștilor din piață se așteaptă ca BNR să înceapă ciclul de majorare a dobânzilor în prima parte a anului viitor. Cât va dura acest ciclu depinde de evoluția inflației, iar aici părerile sunt încă foarte împărțite.

Inflație de dobânzi

Profitabilitatea băncilor a fost afectată în ultimii ani de dobânzile foarte scăzute prac­ticate de băncile cen­trale din lume, inclusiv din România, cu scopul de a revigora creșterea econo­mică anemică.

• Evoluție. Dobânzile ar urma să crească în peri­oada următoare, având în vedere evoluția inflației. În România, rata anuală a in­fla­ției a urcat la 5% în iulie 2021, un salt semnificativ față de iunie, când datele Institutului Național de Sta­tistică indicau o creștere a prețurilor de consum de 3,9%.
• Prognoză. Date fiind cifrele, BNR a majorat la 5,6% prognoza de inflație pentru finalul acestui an (în creștere cu 1,5 puncte procentuale față de prognoza anterioară) și la 3,4% pentru sfârșitul anului viitor.
• Acțiuni. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, sus­ține că acest puseu al infla­ției este unul tranzitoriu. Cu toate acestea, el a precizat recent că dobânzile nu vor mai scădea, chiar dacă a refuzat să se pronunțe cu privire la o eventuală majorare.
• Așteptări. Cei mai mulți analiști din piața financiar-bancară estimează că BNR va începe ciclul de majorare a dobânzilor în prima jumă­tate a anului viitor, cu o pri­mă creștere de circa 25 de puncte de bază.