Cursul, tot mai aproape de 5 lei pentru un euro. Cand va fi atins acest prag?

În doar câteva zile, cursul euro/leu a spart bariera psihologică de 4,9, volumele din piața valutară fiind extrem de reduse, iar apetitul băncii centrale de a salva moneda națională, la fel de scăzut.

Sfârșitul lui martie și începutul de aprilie au adus recorduri istorice negative aproape fără oprire pentru moneda națio­nală. În ultima zi din martie, cursul oficial calculat de Banca Națională a Ro­mâniei (BNR) pe baza cotațiilor din piață a fost de 4,9251 lei/euro.

În comparație cu fluctuațiile conside­rate firești pentru alte monede din regiune, care pot pierde sau câștiga chiar și șase-șapte procente în fața monedei europene în doar câteva săptămâni, deprecierea leului, de doar 1,1% de la începutul acestui an, nu pare una de natură să în­grijoreze.

Atipic însă pentru moneda națională este că o mare parte a deprecierii s-a pro­dus într-un interval foarte scurt de timp. Mișcarea din ultima săptămână a lunii a fost extrem de abruptă, mai ales pentru o monedă cu un regim de flotare controlată, în care cursul de schimb este în principiu flexibil, dar banca centrală intervine pentru a „corecta“ eventuale deviații. Practic, 1% din acel 1,1% pierdut de leu în 2021 a fost pierdut în martie, iar 0,7% – în ultimele șapte zile ale lunii.

Deprecieri la fel de abrupte s-au mai con­semnat în istoria recentă fie în peri­oade marcate de incertitudini considerabile, cum a fost sfârșitul lunii februarie 2020, când amenințarea COVID-19 devenise clară, fie atunci când au­to­ri­tățile au impus o legislație extrem de ostilă mediu­lui de afaceri, cum s-a întâmplat la sfârșitul lui 2018 (celebra OUG 114).

Evoluția rezervelor valutare ale BNR su­ge­rează că banca centrală a „lăsat“ cursul din mână la finele lunii martie. La sfârșitul acestei luni, rezervele valutare însumau 35,7 miliarde de euro, cu 0,6 miliarde de euro în plus față de februarie, semn că BNR ar fi avut „muniție“ pentru a interveni în piață și a opri deprecierea. Declarațiile din presă ale oficialilor băncii centrale au fost însă limpezi: BNR nu este îngrijorată de evoluția cursului.

„În ultimele 12 luni, leul românesc a fost cea mai stabilă monedă din regiune, cu o de­preciere de -1% față de euro, în linie cu regimul de flotare controlată. Celelalte mo­nede din regiune au înregistrat deprecieri mult mai mari față de euro în ultimele 12 luni“, preciza și Ciprian Dascălu, eco­no­mist-șef al Băncii Comerciale Române (BCR), într-o notă transmisă investitorilor.

Spre comparație, monedele din regiune au înregistrat fluctuații mai mari în raport cu euro: zlotul polonez a pierdut 2,2%, forintul maghiar, 1,8%, în vreme ce coroana cehească s-a apreciat cu 6% față de euro.Așadar, evoluția recentă este pusă de eco­nomiști pe seama modificării de către BNR a intervalului de variație tolerat pentru cursul de schimb, la 4,90-4,95 lei/euro.

Cauzele deprecierii leului

Tendința de depreciere a leului nu reprezintă o noutate, acesta fiind singurul sens în care a evoluat pe termen lung mo­neda națională în raport cu cea europeană. Explicația din spate ține de fundamentele economiei locale, care nu permit o mo­nedă mai puternică, avertizează specia­liștii. Două argumente în acest sens sunt deficitele gemene, cel bugetar – care obli­gă statul să împrumute bani, de multe ori din afară – și cel de cont curent. Cel din urmă, generat în mare parte de importurile care depășesc exporturile, ar putea fi corectat dacă statul ar deveni mai eficient în atra­gerea de fonduri europene.

României îi lipsesc fluxurile de capital sta­bile, respectiv banii de la Bruxelles și investițiile străine directe. Acestea nu aco­peră în prezent deficitul de cont curent, ceea ce se traduce prin presiune asupra cursului.

Alți indicatori care afectează evoluția mo­nedei naționale sunt inflația, care a urcat recent la un nivel peste așteptări, și o creștere economică relativ anemică. Ana­liștii Băncii Transilvania se așteaptă la o medie a cursului pe 2021 de 4,90 lei/euro și la un salt până la 4,93 lei/euro anul viitor. Mult mai severe sunt previziunile medii ale analiștilor CFA din România, care văd un curs de 4,9708 lei/euro la orizontul urmă­toarelor 12 luni (martie 2022 față de martie 2021).

Volume anemice

Mișcările leului s-au produs într-un context general marcat de o scădere a volumului tranzacțiilor de pe piața valutară, declinul producându-se în special ca urmare a pandemiei.

Dacă incertitudinile inițiale ale crizei sa­nitare au ge­ne­rat o explozie a tranzacțiilor în martie, volumul urcând la o medie zil­nică de 1,8 miliarde de euro, efervescența pieței valutare s-a domolit în lunile ce au urmat.

Per ansamblu, volumul mediu zilnic al tran­zacțiilor din 2020 a fost de circa 1,5 miliarde de euro, în scădere cu 10,2% față de 2019, potrivit calculelor făcute de NewMoney pe baza datelor BNR. Tendința s-a menținut și în primul trimestru din acest an. Volumul mediu al tranzacțiilor a fost de circa 1,5 miliarde de euro pe zi, în martie înregistrându-se un declin de aproape 20% față de martie 2019.

Competivitatea României

Nivelul cursului de schimb poate reflecta competitivitatea unui stat. Spre exemplu, o depreciere a leu­lui ar face exporturile românești mai atractive decât cele ale Cehiei, bunăoară, țară a cărei monedă s-a apreciat în raport cu euro. Pe de altă parte, deprecierea leului poate duce la o creștere a costurilor, im­porturile devenind mai scumpe. Statul ar avea, de asemenea, dificultăți în privința serviciului datoriei publice denominate în euro (aproape jumătate din datoria pu­blică).

Un alt indicator relevant pentru competitivitatea economiei locale și care are legătură cu evoluția leului îl reprezintă rata de schimb reală efectivă, calculată de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Potrivit celor mai recente date, Ro­mânia și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia și Ungaria. Valoarea indi­celui calculat pentru România în 2020 a fost de 96,77 (anul 2010 reprezintă 100). Un indice în scădere arată o îmbunătățire a competitivității comerciale și viceversa. Polonia avea un indice de 92,54, iar Ungaria – de 87,05.

Modificările în competitivitate depind de variațiile ratelor de schimb și de schim­bă­rile relative de prețuri între o țară și par­te­nerii săi comerciali. Această rată de schimb reală efectivă face parte din „Tabloul de bord“ al Comisiei Europene pe tema de­zechilibrelor macroeconomice din sta­tele membre.

Slaba performanță a României în raport cu alte state reprezintă și unul dintre moti­vele principale care fac improbabilă renun­țarea la leu prea curând. Trecerea la zona euro ar însemna pierderea pârghiei cursului, cu efecte extrem de periculoase. Rele­vantă în acest sens este criza datoriilor din Grecia, care a aruncat statul aproape de faliment, principala cauză fiind lipsa de com­petitivitate a economiei elene în raport cu cea a altor state membre ale zonei euro.

Analiștii CFA România anticipează că țara noastră va adopta moneda euro peste aproximativ opt ani. Cea mai recentă țintă de aderare la zona euro anunțată public este anul 2024. În acest moment, obiectivul pare imposibil de atins. România nu mai întrunește niciun criteriu pentru a fi luată în seamă. De altfel, după criza finan­ciară, România a întrunit aceste criterii doar în doi ani.

Prognoze

Evoluția monedei naționale nu reprezintă tocmai o surpriză pentru specialiștii din piață, unii dintre ei așteptându-se la un curs de aproape cinci lei/euro la sfârșitul anului.

• Bănci. Prognozele de curs făcute de specialiștii de la ING și de cei ai Băncii Comerciale Române vorbesc despre o depreciere a leului până la nivelul de 4,92 lei/euro la sfârșitul acestui an. Spe­cia­liștii de la BRD sunt ceva mai pesi­miști, antici­pând o scădere a monedei națio­nale până la 4,97 la finele lui 2021.
• CFA. Estimarea medie privind cursul a suferit, paradoxal, o corecție pozitivă în rândul specialiștilor CFA. Noua estimare pe urmă­toa­rele 12 luni, făcută publică după seria de recorduri ne­ga­tive de la finele lui martie, este a unei cotații de 4,9708 lei/euro. Estima­rea anteri­oară, din ianuarie, era a unei cotații de 4,9742 (4,9825 lei/euro în decembrie 2020, 4,9906 în noiem­brie, 4,9996 în septembrie).
• Oficial. Comisia Națio­nală de Strategie și Prog­noză (CNSP), instituție care furnizează prognozele oficiale pe baza cărora sunt rea­lizate politicile economice, anticipa în luna ianuarie un curs mediu de schimb de 4,89 lei/euro pentru acest an.

Acest articol a apărut în numărul 113 al Revistei NewMoney

FOTO: Getty