Cum vrea un prinț de 31 de ani să-și salveze regatul conservator și dominat de învățăturile unui imam de secol al XVIII-lea
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Acest articol apare în numărul 19 (10-23 iulie) al revistei NewMoney
Cum să scazi dependența unui regat de resursele de petrol schimbând pas cu pas o societate conservatoare dominată încă de învățăturile unui imam de secol al XVIII-lea? Prin viziunea 2030, planul unui prinț de 31 de ani de a-și moderniza regatul și a-i salva viitorul.
Atmosfera relaxată dintr-o seară de marți în ajunul sosirii președintelui american Donald Trump în Arabia Saudită ce a avut loc în luna mai era doar o imagine care ascundea de fapt un șir întreg de îngrijorări într-o țară considerată leagănul Islamului.
Abdullah (35 de ani), angajat guvernamental care face noaptea pe taximetristul, spune, sub rezerva anonimatului, despre autorități: „vor să ne relaxăm ascultând muzică. Dar cine are nevoie de muzică atunci când ai Coranul?“
Schimbările care au pus pe jar o parte din societatea saudită fac parte dintr-o foaie de parcurs care setează viitorul regatului, așa-numita Viziune 2030, făcută publică acum un an de prințul moștenitor Mohammed bin Salman. Viziunea lui Bin Salman, devenit moștenitor al tronului la 31 de ani, privind viitorul regatului, face parte din efortul de a reduce dependența acestuia de petrol.
Cu toate acestea, pentru un popor care pare să știe doar o interpretare extremă a islamului, o mare parte dintre cei intervievați pe parcursul unei săptămâni sunt de părere că ajustările sociale atașate acestui plan vor aduce o decadență asupra căreia au fost avertizați în școală și în moschei. Tensiunea acestora cu cei care salută acest gen de schimbări este evidentă mai ales în Riad și ar putea deveni o problemă dificil de gestionat pentru prinț.
INEVITABILA CIOCNIRE. Polițiștii („mutawa“) care veghează la respectarea codului islamic în numele liderilor religioși au mai puține prerogative de anul trecut. Acum însă patrulează continuu pe străzile și în centrele comerciale din capitala saudită, mai conservatoare decât centrul economic Jeddah (port și nod comercial situat în vestul regatului, pe coasta Mării Roșii, al doilea ca mărime după Riad și cel mai mare oraș din provincia Mecca, n.r.).
S-a discutat la un moment dat de deschiderea de cinematografe și reducerea perioadei în care magazinele sunt închise cât timp durează cele cinci rugăciuni zilnice ale oricărui musulman practicant.
Schimbări însă care i-ar nemulțumi pe clericii conservatori. „Conducerea saudită, chiar și cu câteva voci liberale, rămâne vulnerabilă în fața unei reacții adverse din partea conservatorilor radicali cu care trebuie să te porți ca și când ai avea de-a face cu niște ouă“, este de părere Nabeel Khoury, fost oficial în cadrul Departamentului de Stat american.
Viziunea 2030, aparent matricea prin care se dorește „înțărcarea“ economiei saudite când vine vorba de dependența de petrol, presupune o societate mai vie, în care tot mai multe femei să aibă un loc de muncă, să meargă să facă sport, să iasă să se distreze etc. Aspect care conduce la un conflict inevitabil într-o țară în care religia este singura ocupație care joacă un rol central. Regele saudit este custodele celor mai sfinte locuri ale Islamului, iar constituția țării este însuși Coranul.
ȘI TOTUȘI, DESCHIDEREA. În timp ce saudiții dezbat dacă femeilor ar trebui să li se permită să conducă o mașină sau dacă muzica este haram (adică interzisă musulmanilor), țările din Golf și orașe-stat precum Dubai au prosperat economic, deschizându-se lumii.
„Pentru a definitiva reformele economice ai nevoie de schimbări sociale și politice pentru a elibera energiile populare“, spune Khoury. „Și asta nu se poate întâmpla decât dacă reformezi establishmentul religios.“
Doar că învățăturile lui Abd al-Wahhab (teolog islamic salafit, cunoscut ca fondatorul wahhabismului, mișcare ce aspiră la o revenire la cele mai timpurii principii ale islamului, n.r.) impregnează fiecare aspect al vieții unui saudit. Numeroși saudiți cred că, dacă ar fi de acord cu schimbările propuse de prinț – ar asculta muzică sau ar interacționa cu sexul opus, credința lor ar fi pusă în pericol.
„Implementarea viziunii prințului a generat o undă de șoc, iar autoritățile ar fi trebuit să pregătească opinia publică pentru schimbările propuse“, crede Hatoon al-Fassi, un istoric saudit în cadrul Universității Qatar. „Cum poți preda acea muzică, cum poți pune sexe opuse în același loc, să organizezi un concert? Nu este corect față de cei care vor să fie ceea ce au fost învățați să fie, iar acum, brusc, li se spune că este în regulă să te distrezi.“
WAHHABIȚII. Wahhabismul s-a asigurat că schimbarea s-a făcut mereu precaut și încet în Arabia Saudită. Extremiștii au protestat față de televiziune, radio, educația pentru fete sau când au apărut mașinile, pe la începutul anilor ’60.
Unii saudiți, chiar dacă nu sunt de acord cu radicalismul, văd aceste luări extreme de poziție drept un garant al protejării în fața influențelor străine care le pot corupe credincioșii. În plus, în ultimele decenii de tulburări socio-politice, familia regală s-a bazat pe clerici pentru legitimitate, fapt care a anulat orice plan de emancipare socială.
Când anul trecut își prezenta Viziunea 2030, Mohammed bin Salman ținea să spună că „poziția regatului ca centru al lumii arabe și islamice este însuși principalul său pilon și că principiile islamice vor fi forța motrice prin care această viziune va fi dusă la bun sfârșit“.
Pentru surorile lui, Fahda al-Qarni (28 de ani) și Nof al-Qarni (25 de ani), afirmațiile au sunat ca o reasigurare. Ambele acoperite complet, doar ochii văzându-li-se, erau fericite să audă schimbările propuse și salutaseră ocaziile de a se distra, dar atât timp cât totul rămânea în acord cu valorile conservatoare ale regatului.
„Religia este extrem de importantă în viețile noastre și nu avem de gând să renunțăm la asta“, a spus Fahda, de meserie nutriționist, iar sora ei a dat aprobativ din cap, în timp ce așteptau la rând la un magazin din Riad. „Vrem ca Arabia Saudită să rămână o țară conservatoare.“
CLIVAJELE. Regatul face eforturi pentru a gestiona din punct de vedere economic efectele prăbușirii prețului la petrol, și guvernul crede că deschiderea socială ar putea aduce avantaje economice. Așa că se încearcă punerea bazelor unei industrii a divertismentului – spre exemplu, a semnat contracte cu compania Six Flags pentru construirea de parcuri tematice, încercând astfel să-i facă pe saudiți să-și cheltuiască banii în țară.
Dar adoptarea unor occidentalisme i-a divizat pe saudiți. Unii cred că asta subminează cultura islamică a țării, alții, că este singura modalitate de a îmbrățișa capitalismul de secol 21 pe care prințul moștenitor și-l dorește. Unii bărbați saudiți spun că nu pot suporta gândul că soțiile lor merg la cinema sau conduc o mașină, se opun reducerii numărului de ore de religie în școli și neînchiderii magazinelor pe perioada rugăciunii.
La celălalt capăt al spectrului, avocata Noha al-Rasheed (25 de ani), îmbrăcată cu o abaya albă, se întreabă dacă așa-zisa nouă eră a deschiderii chiar există.
„Nu am văzut nimic care să ajute comunitatea să fie mai deschisă, să le dea femeilor mai multe drepturi civile, șanse egale etc.“ În cadrul unei serate lirice organizate de noua autoritate saudită pentru divertisment, soțul surorii ei a fost nevoit să meargă la secțiunea pentru bărbați. „Am fost șocată să văd obișnuitele zone separate pentru bărbați și femei“, a mai spus al-Rasheed. „Nu era o activitate de familie.“
„Cheia este să aplanezi angoasele oamenilor din ambele tabere“, afirmă Aljazi al-Shebaiki, fostă profesoară universitară. Crede că trebuie să existe limite și spune despre evenimentele de divertisment la care a participat că unele au fost „respectabile“, altele nu. „Unele femei erau poate prea machiate, altele râdeau prea mult sau stăteau la aceeași masă cu bărbații. Oamenii au ascultat cântece de dragoste“, povestește aceasta.
„Suntem leagănul Islamului și, inevitabil, valorile și religia noastre sunt diferite de ale altora“, continuă fosta profesoară. „Dar asta nu trebuie să ne împiedice să interacționăm cu restul lumii și să nu încurajăm modernizarea socială.“
Ibrahim Alotaibi (35 de ani), proprietarul unei companii, crede că cei care vor rezista schimbărilor își vor da seama la un moment dat că „deschiderea înseamnă, de fapt, să-ți deschizi mintea, nu să renunți la hainele tradiționale pe care le porți“.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Fără râuri, doar petrol” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Regatul saudit rămâne ancorat în principiile islamice la care nici pro-reformistul prinț moștenitor nu pare dispus să renunțe.[/vc_column_text][vc_column_text]
- NUMIRE. Pe 21 iunie, regele Salman al Arabiei Saudite a anunţat că fiul său Mohammed bin Salman va fi prinţul moştenitor, înlocuindu-l în această postură pe Muhammad bin Nayef, nepotul regelui Salman.
- CONSERVATORISM. Șeicul Abdulaziz bin Abdullah al-Sheikh crede că ar fi periculos să permită femeilor să conducă, iar clericii și academicienii greșesc când ascultă muzică pentru că este împotriva învățăturii islamice.
- RESURSE. Arabia Saudită are rezerve dovedite de țiței brut de 268,4 miliarde de barili, adică o cincime din rezervele totale mondiale.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
Articol preluat din BloombergBusinessweek
de Donna Abu-Nasr; adaptare de Mimi Noel
FOTO: AFP / Getty Images
