Cum vrea un prinț de 31 de ani să-și salveze regatul conservator și dominat de învățăturile unui imam de secol al XVIII-lea

Mimi Noel 17/07/2017 | 14:47 Global
Cum vrea un prinț de 31 de ani să-și salveze regatul conservator și dominat de învățăturile unui imam de secol al XVIII-lea

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 19 (10-23 iulie) al revistei NewMoney

Cum să scazi dependența unui regat de resursele de petrol schimbând pas cu pas o societate conservatoare do­mi­­nată încă de învățăturile unui imam de secol al XVIII-lea? Prin viziunea 2030, planul unui prinț de 31 de ani de a-și mo­derniza regatul și a-i salva viitorul.

Atmosfera relaxată dintr-o seară de marți în ajunul sosirii președintelui ame­­­rican Donald Trump în Arabia Sa­­u­­di­­tă ce a avut loc în luna mai era doar o imagine care ascundea de fapt un șir întreg de îngrijorări într-o țară consi­­de­­ra­­tă leagănul Islamului.

Abdullah (35 de ani), angajat guvernamental care face noaptea pe taximetristul, spune, sub rezerva anonimatului, despre autorități: „vor să ne rela­xăm as­cultând muzică. Dar cine are nevoie de muzică atunci când ai Coranul?“

Schimbările care au pus pe jar o par­­te din societatea saudită fac parte dintr-o foaie de parcurs care setează viitorul re­­­gatului, așa-numita Viziune 2030, fă­­cu­­tă publică acum un an de prin­țul moș­­te­­nitor Mohammed bin Salman. Viziunea lui Bin Salman, devenit moș­­te­­ni­­tor al tronului la 31 de ani, privind viitorul regatului, face parte din efortul de a reduce dependența acestuia de petrol.

Cu toate acestea, pentru un popor care pare să știe doar o interpretare ex­­tre­­mă a islamului, o mare parte dintre cei intervievați pe parcursul unei săp­­tă­­mâni sunt de părere că ajustările sociale atașate acestui plan vor aduce o decadență asupra căreia au fost aver­ti­zați în școală și în moschei. Tensiunea acestora cu cei care salută acest gen de schimbări este evidentă mai ales în Riad și ar putea deveni o problemă dificil de gestionat pentru prinț.

INEVITABILA CIOCNIRE. Polițiștii („mutawa“) care veghează la respectarea co­dului islamic în numele liderilor religioși au mai puține prerogative de anul trecut. Acum însă patrulează continuu pe stră­zile și în centrele comerciale din capitala saudită, mai conservatoare decât centrul economic Jeddah (port și nod comercial situat în vestul regatului, pe coasta Mării Roșii, al doilea ca mărime după Riad și cel mai mare oraș din provincia Mecca, n.r.).

S-a discutat la un moment dat de des­chiderea de cinematografe și reducerea pe­­rioadei în care magazinele sunt închise cât timp durează cele cinci rugă­ciuni zilnice ale oricărui musulman prac­ticant.

Schimbări însă care i-ar nemulțumi pe clericii conservatori. „Conducerea sau­dită, chiar și cu câ­teva voci liberale, ră­mâne vulnerabilă în fața unei reacții ad­verse din partea conservatorilor radi­cali cu care trebuie să te porți ca și când ai avea de-a face cu niște ouă“, este de pă­­­rere Nabeel Khoury, fost oficial în ca­drul Departamentului de Stat american.

Viziunea 2030, aparent matricea prin care se dorește „înțărcarea“ economiei saudite când vine vorba de dependența de petrol, presupune o societate mai vie, în care tot mai multe femei să aibă un loc de muncă, să meargă să facă sport, să iasă să se distreze etc. Aspect care conduce la un conflict inevitabil într-o țară în care religia este singura ocupație care joacă un rol central. Regele saudit este custodele celor mai sfinte locuri ale Isla­mului, iar constituția țării este însuși Coranul.

ȘI TOTUȘI, DESCHIDEREA. În timp ce sau­diții dezbat dacă femeilor ar trebui să li se permită să conducă o mașină sau dacă muzica este haram (adică interzisă musulmanilor), țările din Golf și orașe-stat precum Dubai au prosperat econo­mic, deschizându-se lumii.

„Pentru a defi­nitiva reformele economice ai nevoie de schimbări sociale și politice pentru a eli­bera energiile populare“, spune Khoury. „Și asta nu se poate întâmpla decât dacă reformezi establishmentul religios.“

Doar că învățăturile lui Abd al-Wahhab (teolog islamic salafit, cunoscut ca fondatorul wahhabismului, mișcare ce aspiră la o revenire la cele mai timpurii principii ale islamului, n.r.) impregnează fiecare aspect al vieții unui saudit. Numeroși saudiți cred că, dacă ar fi de acord cu schim­bările propuse de prinț – ar asculta muzică sau ar interacționa cu sexul opus, credința lor ar fi pusă în pericol.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.