Cum s-a schimbat piața de fuziuni și achiziții în 2018? În fiecare lună, se anunță cel puțin o tranzacție de 100 de milioane de euro
Piața de fuziuni și achiziții din România se (tot) bucură de vânt în pupă de o vreme încoace, iar 2018 pare să nu facă excepție de la această regulă. Și totuși, ceva e diferit față de alți ani.
Acest articol a apărut în numărul 43 (25 iunie – 8 iulie) al revistei NewMoney
Pe principiul „tranzacțiile de azi sunt cheia creșterilor de mâine“, investitorii strategici și instituționali s-au înghesuit și în primul semestru al acestui an să-și securizeze poziția pe piața locală prin fuziuni și achiziții (M&A). Cumulat, cele mai mari zece tranzacții parafate în primele șase luni ale acestui an se învârt în jurul valorii de un miliard de euro, cel puțin patru dintre acestea depășind, fiecare, 100 de milioane de euro, arată estimările NewMoney. E drept, încă nu au apărut statistici privind valoarea totală a pieței autohtone de fuziuni și achiziții în primele șase luni, însă prognozele pentru întreg anul 2018 arată că, în ansamblu, sectorul ar putea să se situeze la circa patru miliarde de euro, nivel similar cu cel din 2017.
Din punct de vedere macroeconomic, contextul este favorabil unor mutări de acest tip: economia este estimată să avanseze cu 4-5% în 2018, randamentele investițiilor locale sunt mai bune decât în alte state din Europa Centrală și de Est, iar potențialul de creștere al României este încă departe de a fi epuizat. „Mediul e bun, tranzacțiile se întâmplă, există interes și la vânzare, și la cumpărare. E posibil ca în anumite situații cumpărătorii să fie ceva mai entuziaști asupra valorii afacerilor lor decât e pregătită piața să accepte, dar aceste lucruri de regulă se reglează relativ rapid“, comentează Alexandru Bîrsan, partener al casei de avocatură PeliFilip. În cifre concrete, media tranzacțiilor parafate în prima jumătate a acestui an este de circa 30 de milioane de euro, iar „tranzacțiile mari, de peste o sută de milioane de euro, sunt anunțate în ritm de aproximativ una în fiecare lună“, spune Florin Vișa, director, corporate finance în cadrul companiei de consultanță și audit Deloitte România, evoluție care demonstrează din plin că piața de M&A „traversează o perioadă foarte bună“.
De departe, cea mai mare tranzacție parafată anul acesta este aceea prin care grupul britanic Vodafone preia operațiunile din Germania, Ungaria, Cehia și România ale Liberty Global, cel mai mare operator de cablu din lume. Concret și aplicat la contextul local, mutarea implică preluarea operațiunilor UPC România de către Vodafone. Valoarea tranzacției internaționale se ridică la 18,4 miliarde de euro, însă nu au fost oferite informații publice privind „greutatea“ UPC România în pachetul total de vânzare.
Dincolo de această tranzacție, care a fost una cu ecou internațional, capul de afiș al pieței de fuziuni și achiziții din România a fost ținut de piața imobiliară, care bifează de la an la an noi recorduri. În prima parte a lui 2018, de exemplu, s-a parafat cea mai mare tranzacție cu clădiri de birouri din istoria modernă a României: preluarea parcului office Oregon Park, din nordul Bucureștiului, de către Lion’s Head Investments, o companie deținută de firma sud-africană de asigurări de viață Old Mutual și de dezvoltatorul bulgar AG Capital. Tranzacția, estimată de sursele NewMoney la peste 150-160 de milioane de euro, a marcat intrarea Lion’s Head Investments pe piața locală și a (re)confirmat interesul sud-africanilor pentru activele imobiliare din România. De altfel, printre marile tranzacții imobiliare ale semestrului I se numără și preluarea centrului comercial Militari Shopping Center de către sud-africanii de la MAS Rei, pentru 95 de milioane de euro.
Și sistemul bancar a devenit unul dintre cele mai competitive sectoare ale economiei din punct de vedere al fuziunilor și achizițiilor, chiar dacă este un domeniu puternic reglementat și dificil de administrat. Chiar din primele zile ale acestui an, fondul de investiții Argo Capital Management a semnat un acord de principiu pentru cumpărarea subsidiarei din România a israelienilor de la Leumi Bank, anunț urmat la scurt timp de intrarea Băncii Transilvania și a BERD în acționariatul băncii moldovenești Victoriabank. Dar socoteala de acasă nu se potrivește întotdeauna cu cea din târg, astfel că o altă tranzacție anunțată în 2017 și așteptată să se încheie anul acesta – preluarea Băncii Românești de către OTP Bank – a rămas pentru moment „în aer“, având în vedere că nu a primit avizul BNR.
CU SAU FĂRĂ ANTREPRENORI? Dar prima jumătate a anului a adus și o schimbare. „Spre deosebire de același interval al anului trecut, în prima parte a lui 2018 am avut o perioadă cu mai puține tranzacții de valoare mare a căror țintă să fie o societate românească“, explică Alexandru Bîrsan. De altfel, pe lista celor mai mari zece tranzacții semnate în primul semestru apar doar două astfel de mutări: exitul antreprenorului Vasile Armenean din afacerea cu înghețată Betty Ice prin vânzarea către Unilever, respectiv preluarea de către nemții de la Phoenix a grupului Farmexim (care include distribuitorul de medicamente Farmexim, farmaciile Help Net și distribuitorul de cosmetice Green Net), fondat de Ovidiu Buluc. Asta nu înseamnă însă că antreprenorii români ar cocheta mai puțin cu ideea de a se despărți de afacerile pe care le-au pus pe picioare. Din contră. „Observăm un număr în creștere de antreprenori interesați tot mai mult de perspectiva unui proces de vânzare, dar nu întotdeauna discuțiile se concretizează în tranzacții efective“, detaliază Bîrsan de la PeliFilip.
În schimb, una dintre surprizele anului 2018 a fost creșterea numărului de achiziții făcute în afara țării de către investitori pe al căror „certificat de naștere“ scrie România. Reprezentantul Deloitte arată că patru din cele 44 de tranzacții semnate până la jumătatea lunii iunie a acestui an au fost achiziții externe făcute de entități românești. Pe lângă deja amintitul pachet majoritar al Victoriabank preluat de Banca Transilvania și BERD, Scandia Food, cel mai mare producător de conserve de pe piața locală, controlat de familiile Creștin și Gașpar, a preluat compania spaniolă Thenaisie Provote, specializată în producția și distribuția de conserve de pește și fructe de mare, Transgaz a cumpărat Vestmoldtransgaz, transportatorul de gaze din Republica Moldova, în timp ce producătorul local de ciocolată Heidi Chocolat, controlat de familia austriacă Meinl, a achiziționat o companie elvețiană, Schönenberger.
Privit în ansamblu, 2018 începe să se contureze ca un an în care, dincolo de segmentele tradiționale în care au loc achiziții și fuziuni – servicii financiare, medicale, energie, real estate și retail –, IT-ul și tehnologia de origine românească tind să fie o „țintă“ tot mai prezentă pe agenda marilor investitori internaționali. „Vedem extrem de multă activitate în zona de startup-uri în tehnologie – atât M&A, dar și investiții“, spune Loredana Ralea, counsel, practică M&A și real estate în cadrul firmei de avocatură Clifford Chance Badea. De menționat și faptul că 2018 a marcat apariția primului unicorn – startup din tehnologie evaluat la peste un miliard de dolari – de origini românești, UiPath, după ce compania înființată de românii Daniel Dines și Marius Tîrcă a primit o finanțare de 153 de milioane de dolari de la investitori de peste Ocean.
„Având în vedere tendințele internaționale și reputația companiilor românești de profil, anticipăm că acest interes se va menține atât din partea investitorilor strategici, cât și a celor financiari“, mai spune Loredana Ralea. Să nu uităm nici că, pe final de an 2017, fondul de investiţii Vitruvian Partners cumpăra 30% din producătorul de software Bitdefender, mutare care evalua compania fondată de soții Talpeș la peste 600 de milioane de dolari. Iar, mai recent, la finalul lunii iunie, un startup fondat de doi programatori români în 2014, Froala Labs, a fost cumpărat de o companie americană. Altfel spus, precedente pentru o creștere a ponderii tehnologiei în piața de fuziuni și achiziții deja există.
FOTO: Guliver / Getty Images
