Cum s-a apropiat de două miliarde de euro piața berii din România, chiar dacă sectorul HoReCa a fost mai mult închis anul trecut

Piața berii din România se ridică în 2021 de 1,8 miliarde de euro. Pandemia nu a dat-o înapoi, ci doar i-a înceti­nit creș­terea. Potrivit Juliei Leferman (41 de ani), directoarea generală a asociației berarilor, românii beau mai mult acasă, mai rar la terasă, mai ales bere blondă, produsă doar pe jumătate cu ingrediente locale. Berarii cer autorităților să spo­rească producția de orzoaică și hamei și observă curiozitatea în creștere pentru berile artizanale.

NewMoney: Cum arată azi piața berii din România?

Julia Leferman: Anul trecut a fost un an cu multe provocări. Anul acesta, în contextul în care o parte dintre restricții au fost ridicate și au permis reluarea unor evenimente de natură sportivă sau adunări, în­tâlniri, genul acesta de interacțiuni sociale care sunt un prilej foarte bun pentru consumul de bere, ne așteptăm ca acest lucru să aibă un impact pozitiv.

– Care e creșterea față de 2020? Care e evo­luția față de 2019?

– Am raportat în 2020 o creș­tere de 0,4% față de anul anterior. Și ace­lași lucru s-a în­tâmplat și cu un an îna­inte. În privința consumului de bere, am înregis­trat o evoluție destul de stabilă, s-a menți­nut acest trend de creștere ușoară sau mai curând de stabi­litate. Sigur că anul trecut am suferit pier­deri pe fondul restricțiilor, dar în același timp am înregistrat un nu­măr mai mare de consumatori în țară, prin revenirea aici a peste un milion de persoane. În plus, mare parte dintre români și-au petrecut va­can­țele în țară, fapt care, din perspectiva pie­ței berii, a avut un impact pozitiv.

Toate astea au compensat pierderile înregistrate din cauza închiderii pentru o bună perioadă a unuia dintre canalele de comercializare specifice, industria ospitali­tății. Practic, închiderea teraselor și a restaurantelor o bună parte din timp a fost com­pensată de creșterea consumului casnic. S-a băut bere în grupuri mai mici, în familie, între prieteni, acasă. Iar creșterea numărului de consumatori a dus la o creș­tere a volumului de bere consumat.

„AM AJUNS LA UN CONSUM DE 8% ÎN HORECA“

– Care e situația în momentul de față? S-a echi­librat din nou consumul de bere de acasă versus cel din restaurante?

– Ponderea pe care noi am avut-o tradițio­nal în țară era de 15% volum de bere consumat în hoteluri, restaurante, terase, iar diferența o reprezenta consumul casnic, deci achiziția în retail. Anul trecut, vân­ză­rile din restaurante au scăzut dramatic, la ju­mătate față de un an normal. Am ajuns la un consum de 8% în HoReCa față de cota de 15% de care aminteam. Sigur că nu am recuperat această pondere, iar asta aduce cu sine pierderi financiare importante. Valoarea de comercializare generată de canalul HoReCa este în mod evident mai mare decât cea din magazine.

Anul acesta se observă o revenire ușoară. Există destul de multe diferențe între îm­păr­țirea consum în oraș/consum acasă față de alte piețe din Europa unde ponde­rea consumului la restaurant ajunge și la 70%, cum e cazul în Spania, Marea Britanie, Belgia.

În România, ponderea HoReCa rămâne limitată, asta ține și de obiceiurile de consum ale populației. Probabil că situația va evolua în timp, pe măsură ce restricțiile vor fi ridicate, iar obiceiurile de consum ale populației se vor schimba.

– Întâlnirea cu prietenii la „o bere, la te­rasă“ este, deci, mai curând o legendă?

– Se întâmplă mult mai puțin decât berea de acasă, pentru că nu avem mentalul de a petrece timpul la terasă și ține foarte mult și de împărțirea urban/rural. Poate într-o mai mare măsură în mediul urban există o înclinație a consumatorului de a bea bere la terasă, în mediul rural asta se reduce considerabil, e una dintre caracteristicile noastre ca piață, iar acum, în context pandemic, cota de piață a teraselor a scăzut și mai mult, iar revenirea va fi treptată.

– Ce speranțe aveți de la relaxările din această vară?

– Trebuie să ținem cont că nici vremea nu a prea ținut cu noi până în luna iulie. Vremea este un factor cu mare importanță în industria berii. După cum știți, în iunie a plouat destul de mult în toată țara, ceea ce nu a încurajat nici măcar acel consum la te­rase, destul de redus de pandemie. Lucrurile par să se mai fi schimbat în ulti­mele săptămâni, când a început un episod de vreme mai bună. Totul depinde de con­di­țiile meteo și de deciziile autorităților. Deo­camdată, pare că mergem mai curând către un al patrulea val al pandemiei și nu către o redresare a situației, așa că previziunile sunt rezervate.

REGINA PIEȚEI E BLONDĂ

– Ce se bea cel mai mult? PET, doză, sticlă?

– Opțiunea de ambalaj e foarte importantă, depinde foarte mult și de locația de consum. În locațiile HoReCa găsiți mai ales bere la draft, bere la sticlă și, de fapt, cel mai adesea, bere la sticlă reutilizabilă. Industria berii are, de altfel, în portofoliu o paletă foarte largă de ambalaje. Inclusiv o gamă întreagă de ambalaje reutilizabile, care se întâlnesc cu predilecție pe canalul HoReCa, unde există sisteme de preluare voluntară puse în practică de fiecare pro­du­cător, care își recuperează astfel sticlele, reutilizate apoi în circuitul de producție.

Cât despre canalul de retail, aici sunt pre­ponderente ambalajele de unică folo­sință. PET e unul dintre acestea, alături de doza de aluminiu și sticla nereturnabilă. Anul trecut am avut o pondere de aproape 47% pentru PET, 27% sticla, 23% doza, iar draftul, butoiul, 2%. Butoiul a scăzut foarte mult în condițiile în care restaurantele au fost închise mult timp. Merită notat că, după cinci ani de scădere constantă, ambalajul PET a avut un an cu un avans de 3,2%. Ne imaginăm că la asta a contribuit foarte mult pandemia, distanțarea socială, preocuparea pentru igienă, care a adus consumatorul către ambalaje de unică fo­lo­sință.

A crescut, așadar, PET-ul, a crescut și ponderea sticlei nereturnabile. Aceasta, pornind de la un share destul de mic în portofoliul berarilor, a înregistrat un avans de 58% față de 2019. A scăzut foarte mult sticla reutilizabilă, despre care vă spuneam că este întâlnită în HoReCa, și am în­registrat o ușoară creștere de aproximativ 5% în ceea ce privește consumul de bere la doză. Practic, toate ambalajele de unică folosință au fost pe un trend crescător, dar semnificativ pentru noi, ținând cont de con­textul legislativ (care descurajează utilizarea obiectelor de plastic de unică folosință, n.r.), este evoluția ambalajului PET, la care am avut o creștere după ce am înregistrat o tendință de scădere constantă timp de cinci ani.

– Ce bere preferă românii? Blondă, neagră, spe­cialități, cooler?

– Avem o abordare ușor conservatoare, deși lucrurile par a fi într-o ușoară schimbare. Preponderent se consumă berea lager, blondă, preferata românilor într-o pon­dere de 94% din totalul volumului de bere consumat anual. Urmărim cu interes însă acest dinamism al pieței, faptul că în ultimii ani s-au înmulțit tipurile de bere care vin pe categoria specialități, mixturi de bere și, implicit, berea fără alcool. Sunt trei categorii de bere importante care au o dina­mică foarte bună. Încă la nivel redus, 3% în cazul mixturilor de bere, până în 2% la specialități, până în 2% la berea fără alcool, dar cu creșteri importante de la un an la altul. Pe care le-am văzut, de altfel, ma­ni­festându-se și anul trecut, în condițiile în care românii par că se uită din ce în ce mai mult la o diversificare a opțiunilor de consum.

– Cum evoluează producția de bere?

– În România avem o particularitate pozi­tivă, aici se regăsesc patru mari producă­tori la nivel global, în condițiile în care, de obicei, într-o piață se găsesc doi sau cel mult trei. România e însă o piață im­por­tantă, iar aici este prezent producătorul ja­ponez Asahi, lider mondial, care are în por­tofoliu compania Ursus; olandezii de la Heineken, canadienii de la Molson Coors, care dețin Bergenbier, și Tuborg, care ope­rează cu licență Carlsberg. Din această pers­pectivă, România e o piață care asi­gură o diversitate foarte bună.

Se completează în plus cu opțiuni tot mai numeroase de microberării, care, la rân­dul lor, au cunoscut o tendință de creș­tere. De la an la an, chiar și anul trecut, în pandemie, chiar și anul acesta, vedem noi microberării înființate, e un segment încă foarte mic de piață în ceea ce privește vo­lu­mul, dar e o dovadă a dinamismului aces­tei piețe.

„CAM 60 DE MICROBERĂRII CARE CONTEAZĂ“

– Cum au evoluat micii berari precum Ză­ganu și Capra Noastră în ultimul an?

– Zăganu, care a pornit ca o microberărie, se duce acum către categoria de berărie de talie medie. Ei sunt dintre cei care s-au dez­voltat foarte bine, dar per total sunt cam 60 de microberării care contează. Îi gă­sim preponderent în zona Capitalei, ca locație de producție, dar și în Iași, Sibiu, Timișoara, Cluj. În centrele urbane mari, unde există și apetit pentru berile artizanale, iar acesta este în creștere.

– În ce măsură sunt folosite ingrediente locale în producerea berii consumate în Ro­mânia?

– 80% din bere este apă, la care se adaugă cereale. Baza este orzul de bere, la care, în funcție de rețetă, se pot adăuga și alte cereale, precum hameiul și drojdia, care leagă toate aceste ingrediente. Una dintre caracteristicile pieței românești este că se folosesc ingrediente locale, iar achiziția de orz și hamei se face de pe piața locală.

Din păcate, producția locală de orzoaică și hamei nu e suficientă pentru toată pro­ducția de bere de la noi. Avem, de altfel, în­tâlniri constante cu Ministerul Agriculturii, berarii au nevoie să achiziționeze mai multă materie primă decât se produce aici. Ne dorim creșterea cantităților de or­zoaică și hamei produse în România, în condițiile în care, și din punct de vedere al climatului, este o zonă fertilă pentru a produce aceste ingrediente. Suntem pentru orice fel de măsuri care să încurajeze fermierii să producă mai multă orzoaică și mai mult hamei, astfel încât să reducem importurile. În momentul de față, 50% din materia primă folosită în industria berii pro­vine din agricultura locală. Restul se importă.

– Care este evoluția joburilor în această industrie?

– Industria berii generează 10.000 de locuri de muncă doar în agricultură, plus 60.000 de locuri de muncă pe alte activități, că e vorba de partea de procesare, de transport, de utilități, de comerț, în HoReCa. Mă refer acum la efectul indirect pe piața locu­rilor de muncă. Sigur, la final, este foarte importantă contribuția pe care sectorul o aduce la bugetul de stat, peste 500 de mili­oane de euro anual.

În industria berii, direct, numărul de locuri de muncă s-a menținut constant sau chiar a înregistrat o ușoară creștere, iar asta vine și ca o consecință a măsurilor luate de producători, de a asigura continuitatea activității, mai ales în acest context pandemic, în care e foarte im­portantă limitarea efectului virusului și prevenirea oricăror incidente în zona de producție.

– Ce efecte va avea un previzibil val 4 al pan­demiei în toamnă?

– Vorbim deja tot mai mult de venirea acestui val 4 și, luând în calcul experiența anului anterior, există probabilitatea să atragă după sine și noi restricții, care vor viza și sectorul ospitalității, deci cu impact negativ și asupra consumului de bere. Ră­mâne să vedem împreună, în funcție de evoluția situației pandemice și de măsurile pe care autoritățile vor decide să le im­pună pentru a preveni răspândirea virusului, cât de mare va fi acest impact în a doua parte a acestui an.

CV

Julia Leferman, directoarea generală a Asociației Berarii României, a studiat și la Paris.

• STUDII. Este licențiată în Știinte Politice și Relații Internaționale la Universitatea Bucu­rești, are un master în Dreptul Internațional și European al Afacerilor la Universitatea Paris I Pantheon Sorbonne, în parteneriat cu Facultatea de Drept din București.
• EXPERIENȚĂ. Până acum patru ani, când a devenit directoarea generală a Asociației Berarii României, a lucrat timp de peste 15 ani în public affairs, în mai multe instituții pu­blice și private.
• ALEGERE. Julia Leferman preferă berea arămie, India Pale Ale (amăruie, cu o con­cen­trație mai mare de hamei, n.r.), sau neagră. Vara consumă și bere cu aromă ușor fruc­tată, pentru efectul răcoritor.

Acest articol a apărut în numărul 122 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly