În pragul unui nou an școlar, Adriana Alionte pune la punct noi strategii care să ducă Shakespeare School la o cifră de afaceri de trei milioane de euro

Cu mai bine de patru ani în urmă, Adriana Alionte, fondatoarea Shakespeare School, un centru cultural unde copiii pot învăța cu ușurință limba engleză, a primit o ofertă de la un fond de in­vestiții pentru o infuzie de ca­pital în schimbul unui pachet de peste 50% din acțiuni. Planul era să se extindă în toate ora­șele mari din România. „A fost o ofertă de mai multe milioane de euro, însă nu m-am simțit pregătită să fac acest pas, mai ales că eram – și sunt și astăzi – extrem de ata­­șată de Shakespeare School. Eu percep Shakespeare School ca și când ar fi copilul meu“, măr­­­­tu­risește antrepre­noarea acum.

Se întâmpla înainte de pandemia de COVID-19, într-o piață efervescentă, cum era sectorul șco­lilor private, evaluat atunci de compania de consultanță și ana­­liză Frames la circa 200 de mi­lioane de lei (peste 40 de mili­oane de euro).

Chiar dacă nu a acceptat oferta, Adriana Alionte și-a dezvoltat pe cont propriu aface­rea, inclusiv în online, astfel că acum poate să vor­bească despre noi linii de business, cum ar fi în zona de corporate, cu pro­grame special concepute pentru angajații com­panii­lor. În pa­ralel, se pregătește să des­chidă un nou centru de studiu în offline, care să acopere nu­me­roasele cereri primite pe segmentul cursurilor pentru copii. Și asta nu e to­­tul: într-un viitor mai mult sau mai puțin înde­părtat, nu este exclusă posibilitatea ca Shakespeare School să se dezvolte în fran­ciză la nivel național.

Primii pași

Povestea Shakespeare School a înce­put în 2002, într-o vilă pe care Adriana Alionte a moș­tenit-o de la părinții săi în sectorul 2 al Capitalei, unde a ame­najat atunci două săli de curs, cu o investiție de aproape 10.000 de euro, din surse proprii. În momentul acela, pentru că știa cum sunt meto­dele de în­vă­țare aplicate în sis­temul de stat, în care trăise deja o experiență de 15 ani ca pro­fe­soară de limba engleză, a conș­tientizat impor­tanța găsirii unei metode interactive de învățare, cu accent pe rezultate, care să nu plictisească elevii. De altfel, „Metoda Shakespeare School“, aplicată astăzi în toate sălile de curs din școala sa, a fost rafi­nată de la un an la altul, antreprenoarea inspirân­du-se din țările dezvoltate.

La baza acestei metode se află „teoria inteligen­țelor multiple“, a profesorului Howard Gardner, de la Universitatea Harvard, care pornește de la ideea că nu există un singur tip de inteligență, ci mai multe, și că acestea nu sunt nici biologice, nici culturale, ci în strânsă conexiune cu diferitele stiluri de învățare. Altfel spus, oamenii au aptitudini diferite, care conduc spre noi tipuri de inteligențe, cum ar fi cea lin­gvistică, logico-matematică, vizuală, muzicală etc. De exemplu, într-o clasă cu 12 elevi vor exista cu sigu­ranță copii cu „inteligențe predominante diferite“, ceea ce înseamnă că devine obligatorie dezvoltarea unui plan de lecție care să se plieze pe toate aceste tipologii.

Astăzi, la o distanță de peste două decenii, Adriana Alionte estimează o cifră de afaceri de aproximativ trei milioane de euro pentru Shakespeare School, cu 15-20% peste nivelul din 2022, și o marjă de profit de 30-35%. Școala înseamnă astăzi patru sedii (centre culturale de limba engleză) în București, cu 41 de profesori full-time, pentru anul școlar septembrie 2023 – iunie 2024 estimându-se un total de 3.500 de elevi înscriși, cu tot cu segmentul online, pe care Adriana Alionte a început să îl dezvolte în ultimul timp. „Ne-am decis să ne extindem cu partea de online, care s-a materializat odată cu pandemia, în 2020. De atunci a crescut foarte mult acest segment, până la 900 de clienți. Ca noutate, tot prin online am in­trat și pe piața de adulți“, detaliază antrepre­noa­rea.

Pentru că a primit cereri de la multinaționale, Adriana Alionte lucrează acum la realizarea unor pa­chete concepute pentru angajați, care să cuprindă și partea de business English. „Interesul pentru limba engleză în companii este enorm. Dacă îți dorești să evoluezi în carieră, nu cred că mai poți lucra într-o companie fără să vorbești limba engleză. De altfel, piața de corporate English a fost extrem de dezvol­tată până la criza din 2008. Companiile aveau bugete uriașe. Erau școli în București care nu făceau decât corporate English“, punctează antreprenoarea.

„După criza aceea a căzut mult segmentul de corporate English, s-a tăiat din bugete. Și atunci a înce­put o concurență acerbă pentru noi, școlile care fă­ceau corporate English s-au dus către cursurile pen­tru copii, și-au dat seama că aceasta e o piață care nu are cum să cadă“, continuă ea. Desigur, și pande­mia de COVID-19 a schimbat piața de corporate, care a înghețat într-o primă fază, pentru a reveni la nor­mal în ultimul an.

Pentru pachetele adresate companiilor, prețurile pot varia (2.800-3.000 de lei) în funcție de numărul de angajați înscriși, perioada de curs fiind octom­brie-iunie, cu o ședință de două ore pe săptămână. Ca estimare, în primii doi-trei ani sunt așteptați apro­xi­mativ 300 de cursanți anual pe acest segment. „E un început pentru noi. Acum, toată piața ne percepe ca o școală pentru copii.“

Online-ul a ajutat Shakespeare School să ajungă nu doar în mai multe orașe din România, ci și să se extindă, mai nou, în afara granițelor țării. „Deocam­dată, avem copii români din diaspora – din Italia și Spania, un procent redus, până în 5%. Și, da, îmi do­resc o extindere în mai multe țări, în online. Vizez exact țările unde sunt mai mulți români“, adaugă an­­treprenoarea.

Comparativ, prețurile pentru pachetele din online sunt cu 10% mai mici față de prețurile din offline. Pentru cursurile la unul dintre cele patru centre des­chise în București, în cazul unui copil cu vârsta între 7 și 10 ani, de exemplu, părinții plătesc 5.770 de lei (TVA inclusă) pentru un curs de an școlar (septem­brie-iunie), cu două ședințe de 1,5 ore pe săptămână. Pentru cei cu vârste între 11 și 18 ani – în cazul că­rora vorbim de cursuri specifice pregătirii pentru exa­­menele Cambridge –, prețurile variază între 4.950 de lei (TVA inclusă) și 5.295 de lei (TVA inclusă) într-un an școlar (septembrie-iunie), cu două ședințe de 2,5 ore pe săptămână.

Un business de proximitate

Între timp, Adriana Alionte pregătește deschiderea celui de-al cincilea centru din București. „Anul acesta am vrut să deschi­dem, dar nu s-au legat lucrurile. Timp de opt luni am căutat un spațiu în niște zone pe care ni le doream și nu am găsit ceva adecvat. Noi avem două centre deschise în sectorul 2 și câte unul în sectoarele 1 și 4 și ne doream în sectoarele 5 și 6. Însă anul viitor deschidem sigur“, detaliază Adriana Alionte, care nu exclude chiar achiziționarea unui spațiu – cel mai pro­babil, o vilă – dacă nu va găsi ceva potrivit să în­chirieze. Ce ar însemna ca investiție?

„Achiziția unei vile ar ajunge la 600.000-800.000 de euro, la care se vor adăuga dotările. Chiar trebuie să ne extindem, pentru că sunt cereri. Distanțele în București sunt mari, iar businessul nostru este un bu­siness de proximitate, trebuie să mergi acolo unde locuiesc copiii.“

Noul centru ar trebui să aibă până la opt săli de curs, cu o capacitate de 1.000-1.200 de elevi. „Ei vin de două ori pe săptămână, o oră și jumătate sau două, iar de dimineață, de la 8.30, și până seara, la 20.00, se rulează grupe încontinuu. (…) Am avut copii care au venit și 11 ani la rând, gradul de retenție este foarte mare, de peste 70%. Încep să vină la noi de mici, de la grădiniță, până la liceu, când susțin examenele Cambridge de nivel avansat. Ne-am supraspecializat în pregătirea copiilor pentru examenele Cambridge. Noi suntem centru de pregătire, nu de examinare“, explică Adriana Alionte.

O nouă perspectivă

Extinderea în offline pentru Shakespeare School ar putea să însemne și aborda­rea unui plan de deschidere de sedii în franciză. Mai ales că loc de creștere continuă să existe pe piața locală a învățământului privat. „Pe fondul degradării tot mai accentuate a învățământului de stat, de la sta­rea precară a școlilor și a materialelor didactice până la criza accentuată de personal, tot mai mulți români își trimit copiii la școlile și grădinițele private. Dovadă că afa­cerile din învățământul preuniversitar privat din Ro­mânia au crescut de aproape trei ori în ultimii nouă ani, având șanse să atingă ni­velul de 200 de milioane de lei (cifrele de afaceri cumulate, n.r.) în 2019“, arăta o analiză a pieței locale a școlilor private, realizată înainte de pandemie de com­pania de consultanță Frames.

Dacă în 2010, anul luat ca referință, în România erau înregistrate 256 de firme cu acest profil, în 2018 s-a ajuns la 443 de companii, dintre care 402 erau în funcțiune și au depus datele de bilanț la Ministerul Finanțelor. „Este o evoluție semnificativă, care de­notă faptul că tot mai mulți dintre români au ales să plătească pentru studiile copiilor, iar firmele și-au per­mis să facă investiții semnificative în dotări, programe și personal“, explica la momentul publicării studiului în cauză Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.

În acea perioadă, cele mai multe școli și grădinițe pri­vate erau înre­gistrate în București-Ilfov (230), Con­stanța (33), Prahova (24), Argeș (15), Cluj și Dolj (câte 14).

De altfel, după anii de creștere susținută (2010-2017), în următorul (2018) „s-a accentuat tendința de maturizare a pieței, dovadă că, dincolo de creșterea businessului și a profitabilității, numărul firmelor active a înregistrat o reducere“, potrivit Frames. Mai mult, în piață au avut loc „o serie de fuziuni și achi­ziții, iar marii jucători și-au consolidat pozițiile în prin­ci­pal în aglomerațiile urbane, acolo unde își re­găsesc, în principal, clientela“. Mai apoi, pe fondul majorării veniturilor românilor și al extinderii paletei de oferte, 2019 și 2020 au adus noi vârfuri de creș­tere.

Cel mai important jucător din sectorul școlilor pri­vate preuniversitare din România era, în 2019, conform studiului Frames, Lumina Instituții de Învă­ță­mânt SA, o companie de tip complex educațional care, potrivit site-ului propriu, include trei licee (Liceele Teore­tice Internaționale de Informatică Bu­curești, Colentina și Constanța – cu în­vățământ liceal și gimnazial), o școală internațio­nală (The Internatio­nal School of Bucharest – cu învățământ pre­școlar, primar, gimnazial și liceal), șapte școli interna­ționale Spectrum – în orașele Bu­cu­rești (Pallady și Colentina), Constanța, Iași, Cluj-Na­poca, Ploiești și Oradea – cu învățământ preșcolar și primar.

Revenind la Shakespeare School, antreprenoarea spune că, de-a lungul timpului, a constatat că există interes și pentru o francizare, astfel că ia acum în calcul și această posibilitate, care s-ar putea materia­liza în următorii ani. „Nu exclud acest lucru și vor fi vizate orașele mari. Întrebări au mai fost de la Con­stanța, Craiova. Chiar și la Brașov ne-am gândit. În urmă cu câțiva ani am avut o întâlnire cu un francizor la Londra, care ne-a explicat ce ar presupune acest proces. Și, la momentul acela, numai costurile francizorului – ca să îți facă toate procedurile – erau în jur de 30.000 de lire sterline (35.000 de euro). Procedurile de francizare sunt destul de costisitoare. Sigur că la ei sunt și prețurile mai mari, poate aș fi găsit și o altă ofertă, însă vorbim de foarte multe proceduri. Practic, tu trebuie să-i dai la cheie parte­ne­rului tău de business, să-i spui la liniuță tot ce are de făcut“, detaliază Adriana Alionte.

Lecția de echilibru

Și pentru că dintotdeauna și-a dorit să performeze, fondatoarea Shakespeare School a făcut o investiție de 75.000 de euro anul tre­cut pentru a avea ecrane digitale de ultimă ge­ne­rație în toate sălile de curs, care au înlocuit smart boardurile conectate la videoproiector și laptop. To­tuși, spune că nu va renunța niciodată la partea tra­di­țională, la carte și la caiet.

Același studiu Frames despre piața școlilor private mai arată că modul în care copiii se pregătesc pentru această nouă realitate – digitalizarea – devine crucial în perspectiva evoluției profesionale și nu numai. „Școala joacă un rol crucial în acest proces. Trecerea de la memorarea informațiilor și testele standardizate la dezvoltarea competențelor precum gândirea critică, agilitatea cognitivă și rezolvarea pro­blemelor, capacitatea de a stăpâni aceste compe­tențe devine crucială pentru a prospera pe piața muncii“, mai spunea Adrian Negrescu, managerul com­paniei de consultanță Frames.

„Chiar citeam acum un articol despre Suedia, unde e totul foarte digitalizat, iar copiii nu mai aveau manuale, învățau folosind tabletele. Și autoritățile din domeniul educației și-au dat seama că a fost o gre­șeală, au constatat că nu mai știau să scrie, aveau probleme majore în a scrie de mână din cauză că s-a renunțat la cartea clasică și la caiet. Trebuie să le îm­­bini, pentru că fiecare are avantaje și dezavantaje“, punctează Adriana Alionte.

Și știe foarte bine ce spune, deoarece antreprenoa­rea a experimentat din plin și partea tradițională, inspirându-se mereu din trendurile care se manifes­tau în afară.

Acest articol a apărut în numărul 171 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly