Cum devine Revolut, fintech-ul popular în România pentru cel mai bun curs de schimb și transferurile instant între clienții săi, o bancă în toată regula?

Înainte de toate, poate părea surprinzător că România este a doua cea mai mare piață din lume pentru Revolut. Reticența locală privind „siguranța“ plăților online de acum un deceniu indica un cu totul alt parcurs pentru o bancă digitală pursânge. Simplitatea aplicației și ratele de schimb avantajoase sunt cele care au făcut minuni. La sfârșitul anului trecut, aplicația era folosită de 2,5 milioane de români, adică aproape 10% dintre clienții din toată lumea. Iar anul acesta, numărul utilizatorilor pe plan local este așteptat să atingă pragul de trei milioane.
Revolut are în plan deschiderea unei sucursale bancare în România în primul trimestru din 2024, iar acest pas nu e singura noutate pentru perioada următoare. În acest moment, Revolut operează în Europa (Spațiul Economic European) sub supravegherea Băncii Centrale Europene, cu licență de la Banca Lituaniei, în baza pașaportului european. Iar una dintre cele mai importante implicații ale acestei mișcări va fi crearea unor conturi IBAN proprii – în prezent, Revolut furnizează IBAN-uri locale clienților persoane fizice și companii printr-un parteneriat cu Libra Internet Bank.
Depozit & credit
De asemenea, fintech-ul ia în calcul posibilitatea să lanseze și un produs pentru economisire, având în vedere preocuparea clienților pentru inflația ridicată, a spus într-o scurtă discuție cu NewMoney Andrius Biceika, chief executive officer (CEO) adjunct și membru al echipei manageriale a Revolut Bank UAB, cu ocazia aniversării a cinci ani de activitate pe piața locală. Și este posibil, lasă el de înțeles, ca dobânda să fie apropiată de cea plătită de Banca Lituaniei pentru propriile depozite overnight – cuprinsă între 3% și 3,5%.
Valoarea totală a depozitelor clienților Revolut se cifra, luna trecută, la 550 de milioane de euro. Pentru a avea o imagine mai largă, la nivelul întregului sistem bancar românesc, depozitele populației însumau peste 60 de miliarde de euro, la sfârșitul lunii aprilie, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR).
În vara anului trecut, banca lansa un produs de creditare pentru nevoi personale, inițial în limita a 125.000 de lei (25.000 de euro). Pragul a fost modificat recent la 200.000 de lei (40.000 de euro), în cadrul unei campanii cu valabilitate până la 31 iulie. Inutil de adăugat că procesul de acordare a creditului este 100% digital.
Obiectivul Revolut pentru 2023 este creșterea cotei de piață pe segmentul creditului personal, prin lansarea unui produs de refinanțare pentru creditele oferite de alte bănci, spunea, luna trecută, Gabriela Simion, director general pentru România și Italia. Din august 2022 până luna trecută, banca acordase credite în lei în valoare totală de 90 de milioane de euro.
La timp
Dincolo de evoluția aplicației financiare pe piața locală, a doua cea mai mare din lume, după Marea Britanie (țara de origine), poate ar fi relevant să aruncăm o privire prin chiar finanțele Revolut. În 2021, fintech-ul a înregistrat pentru prima dată profit (circa 26 de milioane de lire sterline, adică aproximativ 30 de milioane de euro). Am putea spune că a fost un timing bun, pentru că din 2022 abordarea investitorilor de venture capital în raport cu start-upurile care pierd bani s-a schimbat radical.
Mult timp, în cazul acestora, tot ce conta erau creșterea accelerată și imaginea cât mai cool. Investitorii au devenit însă infinit mai selectivi, mai ales cu acele companii aflate într-o fază incipientă de dezvoltare.
Andrius Biceika spune că Revolut nu are nevoie de o nouă rundă de finanțare de tip venture capital, cea mai recentă fiind realizată în vara lui 2021. Atunci, investitori precum SoftBank și Tiger Global au făcut o investiție de 800 de milioane de dolari, la o evaluare de 33 de miliarde de dolari. Am putea spune că tot la timp, pentru că, de atunci, destinul fintech a luat o întorsătură nefastă.
Cel puțin în Marea Britanie, investițiile în acest segment al tehnologiei au scăzut de la 22 de miliarde de dolari în 2021 la 17 miliarde de dolari un an mai târziu, potrivit agenției Bloomberg. Motivele sunt evidente: creșterea dobânzilor, inflația și evaluările în scădere i-au îndepărtat pe investitori.
Rezerve contabile
Oficialul Revolut arată că dobânzile mai mari au ajutat businessul său: „Într-o oarecare măsură, am fost norocoși“. Nu același lucru se poate spune însă despre evaluarea companiei. În aprilie, un investitor financiar, Schroders Plc, și-a redus valoarea deținerii în Revolut cu peste 45%, până la 5,8 milioane de dolari, arată aceeași agenție americană.
Schroders a participat la ridicarea de capital din 2021, alături de SoftBank și Tiger Global. Marea problemă este că auditorul a ridicat semne de întrebare privind acuratețea rezultatelor financiare pe 2021. Aceste rezerve de natură contabilă au determinat, se pare, autoritățile din Marea Britanie să amâne acordarea licenței bancare britanice pe care Revolut a solicitat-o încă din ianuarie 2021.
Pe de altă parte, dimensiunile încă decente – Revolut a avut venituri de aproape 630 de milioane de lire sterline (circa 730 de milioane de euro) în 2021 – au ferit compania de turbulențele pe care le-au experimentat cei din Big Tech în ultimele luni. Aceștia au angajat masiv în perioada pandemiei, iar noua realitate economică i-a readus cu picioarele pe pământ. În definitiv, viața e din ce în ce mai complicată, chiar și pentru companiile revoluționare. Sau poate mai ales pentru ele.
Câteva repere
Revolut a fost fondată în 2015, la Londra, de doi antreprenori de origine rusă, respectiv ucraineană – este vorba despre Nikolay Storonsky și Vlad Yatsenko.
- UNICORN. În 2018, Revolut devenea unicorn, după o investiție de 250 de milioane de dolari. Tot în acel an a obținut o licență de la Banca Lituaniei, putând astfel să-și înceapă activitatea în spațiul european.
- VALORI NOI. În 2020 a atras o finanțare care i-a triplat valoarea până la 4,2 miliarde de lire sterline (4,9 miliarde de euro) și a devenit cel mai valoros start-up de fintech din Marea Britanie.
Acest articol a apărut în numărul 166 al revistei NewMoney
FOTO: Laszlo Raduly