Cum arată lupta între marii bogați ai lumii pentru cucerirea spațiului cosmic

Mimi Noel 12/03/2021 | 17:00 Special
Cum arată lupta între marii bogați ai lumii pentru cucerirea spațiului cosmic

Progresul tehnologic îi ajută tot mai mult pe oameni să ajungă printre stele și acesta este și unul dintre visurile unor investitori precum Jeff Bezos, Elon Musk și alții ca ei, prinși într-o luptă acerbă pentru a face din spațiu noua frontieră a businessului global.

Când vorbești la telefonul mobil, deja se poate spune că interacționezi cu așa-numita „economie spațială“. Tehnologia celulară este derivată din cea spațială și se bazează pe conexiunea la sateliți pentru funcțiile GPS și pentru alte tipuri de comunicații. O remarcabilă transformare a avut loc în ultimii ani și mulți antrepre­nori și oameni obișnuiți sunt doar marginal conștienți de ea, notează Space.com.

Avansul recent a fost posibil grație mai multor factori – plasarea unor sateliți mai mici, reducerea costurilor de lansare și evoluția programelor de data analytics și ale aplicațiilor care rezultă din toate acestea la un loc. Și este doar începutul.

La sfârșitul acestui an, Jeff Bezos, cel care a crescut un business de la zero la 1.000 de miliarde de dolari, va renunța la poziția de chief executive officer (CEO) al grupului Amazon. Dar nu te aștepți ca un antrepre­nor ca el să iasă la pensie, ci să fi pus ochii pe ceva și mai tare. Așa și este. Bezos își va dedica o mare parte din timp unei curse menite să împingă frontierele societății umane și ale comerțului dincolo de Terra.

COMPETIȚIA BEZOS-MUSK

La jumătatea lunii ianua­rie, Blue Origin, compania spațială fondată de Bezos, a încheiat cu succes a 14-a misiune care a dus în spa­țiu manechinul Skywalker, ceea ce l-a făcut pe fondator să spună că în câteva luni ne putem gândi la trimi­terea primilor oameni cu capsula spațială, dacă și a 15-a misiune va fi, la fel, un succes.

Astfel, va reuși să obțină randamentul de 1 miliard de dolari din tranzacționarea acțiunilor Amazon, bani pe care anual îi reinvestește în Blue Origin. Pe lângă compania spațială, atenția și banii lui Bezos se mai împart între publicația The Washington Post, fundația ca­ritabilă Day One și fundația ecologică Earth Fund. „Nu am avut niciodată mai multă energie și nu mă gândesc la pensionare. Sunt superpasionat de impac­tul pe care aceste organizații îl pot avea în viitorul apropiat“, a declarat Bezos, care va prelua poziția de președinte executiv al grupului Amazon.

Concurența în spațiu va fi însă la fel de dură ca în re­tailul terestru. Cel mai aprig rival al lui Bezos ră­mâne Elon Musk, a cărui SpaceX se află în fața companiei lui Bezos. Chiar dacă a făcut recent un zbor de test fără echipaj, care s-a prăbușit, SpaceX este pre­gătită să relanseze rachetele Falcon 9. Obiectivul lui Musk – cunoscut totuși că face și desface promisiuni curajoase – este de a ajunge cu echipaj uman pe Marte într-un orizont de trei ani.

Asistăm la o adevărată revoluție a capitalului privat în cazul industriei spațiale, ceea ce a compensat in­ves­tițiile spațiale din ce în ce mai mici ale guvernului american. Companiile private acoperă aproape 80% din cele 42 de miliarde de dolari, la cât este evaluată industria spațială globală, potrivit estimării profesorului Loizos Heracleous, de la Școala de Business Warwick, citat de The Guardian.

În cea mai mare parte, industria este centrată pe IT, dar experții cred că eforturile miliardarilor vor inaugura o nouă eră odată cu lansarea turismului spațial, a producției spațiale și a altor servicii. Larry Page, co­fondatorul companiei Google, susține startupul Pla­ne­tary Resources, care are ca obiectiv să sape în aste­roizi în căutare de resurse.

NU EXISTĂ OUTSIDERI

Pe 9 februarie, presa interna­țională anunța că prima misiune către Marte lansată de Emiratele Arabe Unite (EAU) a ajuns cu succes pe orbita acestei planete, din prima încercare. Agenția spațială a Emiratelor a transmis live sosirea sondei Al-Amal (Speranță) pe planeta roșie și astfel Emiratele au devenit a cincea țară din istorie care ajunge pe Marte și primul stat arab care marchează această rea­lizare. Cu cele trei instrumente științifice, sonda este așteptată să genereze primul portret complet al atmosferei marțiene. Instrumentele vor colecta date din puncte diferite ale atmosferei. Informațiile puse cap la cap le vor furniza oamenilor de știință o imagine de­spre climă și vreme în diferitele straturi ale atmosferei marțiene.

Și Turcia vrea să aibă primul său contact cu Luna în 2023, a anunțat președintele turc Recep Tayyip Erdogan la începutul lunii februarie, citat de publicația israeliană Haaretz. „Prima noastră aselenizare, parte a programului național spațial, va fi cu racheta tur­cească hibridă pe care o vom lansa pe orbită în 2023 printr-o colaborare internațională“, a detaliat liderul de la Ankara. Colaborarea solicitată deja ar urma să fie între SpaceX și companii turcești.

În ianuarie, Turcia a lansat din SUA satelitul Turksat 5A, în cooperare cu SpaceX, iar Turksat 5B urmează să fie lansat în al doilea trimestru al acestui an. Erdo­gan a setat câteva obiective strategice în materie de ieșire în spațiu pentru următorii zece ani – Turcia își va îmbunătăți tehnologiile pentru sateliți și va pune bazele unui port spațial alături de alte state aliate.

FINANȚĂRI SPECIALE

Vor fi întârzieri, cred mulți. Și fondatorul companiei Virgin, Richard Branson, pro­fețea că Virgin Galactic, compania sa de turism spa­țial, va ajunge în spațiu în 2009. Ieftinirea tehnologiei permite intrarea mai multor jucători în această industrie. Un val global de investitori în căutare de randamente au disponibilizat capital folosind în special vehicule financiare speciale, așa-numitele SPAC (special purpose acquisitions company este practic o companie de „fațadă“, se mai numește și companie-„cec în alb“, creată de investitori pentru a strânge bani de pe piețele de capital și care abia ulterior caută inves­tiții sau să cumpere o altă companie).

Unii investitori și-au arătat nervozitatea față de SPAC-uri (un SPAC nu are operațiuni comerciale – nu produce nimic, nu vinde nimic), dar cert este că oferă o alternativă de finanțare.

Astra, o companie californiană de rachete fondată de un fost șef de tehnologie din cadrul NASA, a anun­țat recent că va opta pentru o fuziune cu un SPAC pentru a se lista pe Nasdaq, estimând o evaluare de 2,1 miliarde de dolari. Momentus, o companie care dorește să ofere servicii de transport spațial, a anun­țat în octombrie anul trecut că va alege ruta SPAC pentru o evaluare de aproape un miliard de dolari.

Va fi o creștere de până la 1.000 de miliarde de do­lari în următorii zece ani, estimează analistul aero­spațial Ron Epstein, din cadrul Bank of America Merrill Lynch. Punctul de inflexiune, crede Epstein, este la întâlnirea dintre avansurile tehnologice și capitalul disponibilizat și direcționat către această industrie. Drept urmare, turismul spațial și producția aferentă – stații spațiale, chiar și medicamente speciale – devin viabile. „Investitorii cu dare de mână vor juca un rol similar cu predecesorii lor care au susținut transformarea sectorului aerospațial într-o industrie globală“, mai crede Epstein.

INVESTIȚII

Zborurile în spațiu rămân un business inerent riscant. Accidentele precum cele suferite de SpaceX și alții arată că reprezintă  un pariu imprevi­zibil și periculos. Dar înseamnă, în același timp, prețul plătit pentru depășirea provocărilor și împingerea frontierelor teh­nologice și, în final, ale întregii uma­ni­tăți, notează profesorul Loizos Heracleous.

Cu riscuri, guvernele rămân și ele implicate. De pildă, guvernul de la Londra ar putea pierde 400 de milioane de lire sterline (peste 455 de milioane de euro), bani investiți în OneWeb, o companie fali­men­tară, dar încă promițătoare, care produce sateliți.

SpaceX și Blue Origin lucrează la mai multe concepte de vehicul lunar în baza unor contracte acordate anul trecut de NASA, în valoare de un miliard de dolari, alături de Dynetics, o filială a contractorului militar Leidos. Pare o sumă consistentă, dar a acoperit doar zece luni de activitate. NASA urmează să facă o evaluare în curând, înainte de a organiza o misiune-test.

Pentru unii poate frizează apocalipticul, însă viziunea celor mai bogați doi oameni din lume, Musk și Bezos, este de a duce oamenii pe Lună și pe Marte. În 2019, Bezos spunea că 1.000 de miliarde de oameni ar putea popula sistemul solar, iar Musk crede că doar o colonie pe Marte ar putea salva omenirea. Evident că s-au făcut auzite vocile critice ale ecologiștilor, care susțin că ar trebui să respectăm și să protejăm ce avem aici, pe planeta pe care o locuim. Să nu pierdem din vedere că în aer plutește și o criză climatică ce ar putea amenința viața pe Pământ.

Prin urmare, multe speranțe se leagă de această in­dustrie, iar odată cu scăderea costurilor pentru a ajunge în spațiu, cursa miliardarilor pentru cucerirea acestuia ar putea aduce beneficii neștiute acum.

Jim Cantrell, care a lucrat cu Musk în perioada de început a SpaceX, crede că succesul companiei lui Musk a încurajat și alte proiecte spațiale și le-a permis să demareze. A fost și cazul celei mai noi companii a lui Cantrell, Phantom Space, care urmărește să scadă cos­turile de lansare producând în masă rachete mai mici.

Cantrell este de părere că accesul mai ieftin la teh­no­logiile spațiale inaugurează un soi de economie de tipul celei instaurate după descoperirea Lumii Noi. „Ne depășește imaginația cât de mare poate fi“, com­pletează el.

Investițiile în companiile spațiale au ajuns anul trecut la suma-record de 8,9 miliarde de dolari (2,9 miliarde de dolari au fost investite în ultimul trimestru), în ciuda pandemiei de COVID-19, indică CNBC într-o analiză care citează un raport publicat recent de firma newyorkeză Space Capital.

„În ciuda așteptărilor că infrastructura spațială va fi puternic afectată de contextul pandemic, anul 2020 s-a dovedit un an-record pentru investiții“, apreciază în raport Chad Anderson, managing partner al firmei Space Capital. Raportul a scos în evidență și accelera­rea ambițiilor spațiale din partea grupurilor Amazon și Microsoft, trecute cu vederea din cauza coronacri­zei, dar care vor avea foarte probabil un impact semnificativ anul acesta și mai târziu.

Nu au fost doar investiții-record în 2020, ci și 24 de exituri în valoare totală de 7,9 miliarde de dolari. Un exit are loc când proprietarul unei companii sau investitorul poate vinde firma unei terțe părți. „Aproape toate exiturile din ultimul deceniu s-au făcut prin achi­ziții“, scrie Anderson. „Rata scăzută a dobânzilor a con­tri­buit și ea la stimularea activității de M&A (fu­ziuni și achiziții, n.r.) la un nivel-record pentru 2020“, com­ple­­tează el.

Per total, Space Capital a estimat în raport că segmentul de infrastructură spațială a atras investiții totale de 30,9 miliarde de dolari din 2011 încoace.

Celelalte două segmente delimitate de Space Capital sunt aplicația și distribuția – adică serviciile dependente de spațiu precum navigația, respectiv teh­no­logiile terestre care conectează rețelele spațiale. Aceste ultime două segmente au atras investiții de 15,9 miliarde de dolari, respectiv de 800 de milioane de dolari, indică raportul.

Giganții tehnologici Amazon și Microsoft au făcut două mutări majore anul trecut. Amazon a pus bazele unei noi divizii în cadrul diviziei sale de cloud Amazon Web Services (AWS) și a făcut progrese cu Proiectul Kuiper, un program de internet prin satelit. Microsoft și-a anunțat în toamna trecută serviciul Azure Orbital în parteneriat cu Starlink (sub umbrela SpaceX) și con­curând direct serviciul terestru AWS al Amazon.

Concluzionând, Anderson ne spune verde în față: „Așa cum, astăzi, orice companie, indiferent de domeniu, este o companie de tehnologie, la fel companiile viitorului vor fi inerent companii spațiale“.

PROFEȚIA

Este de așteptat ca industria spațială pri­vată să se tripleze în următorii 20 de ani. Analiștii de la UBS estimează că, anual, businessul spațial va va­lora în două decenii în jur de 1.000 de miliarde de do­lari (echivalentul produsului intern brut al Indoneziei, a 16-a mare economie a lumii), de la 340 de miliarde de dolari, cât este acum.

Felix Tran, analist la Bank of America Merrill Lynch, crede că noua cursă spațială 2.0 va ridica valoarea industriei la 2.700 de miliarde de dolari în 2045. Secto­rul privat a luat deja bucăți importante din activitatea spațială (cum ar fi lansarea de rachete), care până recent erau apanajul entităților de stat precum NASA. Atenția este concentrată acum pe reducerea costurilor acestor lansări, remarcă The Guardian. Iar NASA a anunțat de anul trecut că este dispusă să externali­zeze operațiuni către SpaceX.

Stratolaunch Systems, companie fondată de defunctul Paul Allen, cofondator al Microsoft, reușea în 2019 să lanseze cel mai mare vehicul spațial construit vreodată și a cărui menire este de a transporta rachete în spațiu.

Planuri au și companiile americane Boeing și Lockheed Martin, care au intrat într-un joint-venture cu guvernul american, iar anul acesta intenționează să lan­seze prima lor rachetă.

Nici Marea Britanie nu a rămas în urmă, mai re­marcă The Guardian, citându-l pe Mark Thomas, CEO al companiei Reaction Engines. Cu susținerea companiilor BAE Systems, Boeing și Rolls-Royce, Reaction Engines dezvoltă motorul Sabre, conceput să poată propulsa în atmosferă un avion spațial cu 5,4 machi, iar apoi să poată trece în modul rachetă și să ajungă la 25 de machi.

Această tehnologie ar putea revoluționa și transportul aerian. Concorde, cel mai rapid avion comercial construit până acum, dar retras, putea zbura cu 2 machi.

Thomas spune că sistemul de test ar putea fi încercat în 2025. Dacă va funcționa, costul unei lansări ar putea scădea de la 60 de milioane de dolari la doar 6 milioane de dolari, ceea ce ar înteți cu siguranță activitatea în spațiu a oamenilor. „Dacă vrei să duci oameni în afara planetei, păi atunci ai nevoie de o foarte serioasă infrastructură acolo, sus“, adaugă Thomas.

Odată cu scăderea costurilor, apar noi oportunități. Sateliții și serviciile aferente reprezintă încă partea cea mai mare a industriei spațiale – cam 77%, potrivit estimării făcute de Bank of America Merrill Lynch, nu­mai că imaginația multora este legată în primul rând de turismul spațial. Cercetările făcute de UBS indică faptul că turismul spațial ar putea genera trei miliarde de dolari până în 2030.

O altă oportunitate – sunt și antreprenori care se gândesc deja la pasul următor – o reprezintă hotelurile spațiale. Robert Bigelow, fondatorul lanțului hotelier Budget Suites of America, a atașat un modul gonflabil Stației Spațiale Internaționale încă din 2016, iar acum compania lui are ambiția de a plasa propria sta­ție comercială spațială în care să locuiască în pri­mă fază oameni de știință și ulterior clienți plătitori.

Chiar și cu toate aceste recente dezvoltări, cu planuri atât de ambițioase, analiștii de la UBS atrag atenția că încă mulți ani de acum încolo călătoriile în spațiu în masă vor rămâne un vis.

Cursa spațială 2.0

Pionierii noii curse spațiale – o listă foarte scurtă.

JEFF BEZOS.

Blue Origin va fi una dintre prioritățile lui Bezos, alături de The Washington Post și de acțiunile caritabile.

 

RICHARD BRANSON.

Virgin Galactic ar putea avea pasageri în spațiu chiar de anul acesta (un bilet costă 250.000 de dolari).

ELON MUSK.

Musk se con­cen­trează și pe Neuralink, interfața neu­rală, dincolo de am­bi­țiile sale spațiale cu SpaceX.

 

LARRY PAGE.

Cofondatorul companiei Google a susținut Planetary Resources, care ar urma să sape după resurse pe asteroizi.

 

MARC BENIOFF.

Fondatorul companiei Salesforce a susținut Astra, un startup care con­struiește rachete.

 

MARK ZUCKERBERG.

A finanțat proiectul Breakthrough Starshot (lansează ra­chete propulsate de mini­lasere pentru a co­lecta date și ima­gini).

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.