Cum arată bătălia pentru clienți după liberalizarea pieței de energie electrică pentru populație
Începutul anului a venit cu liberalizarea pieței de energie electrică pentru populație. Momentul este de maximă importanță pentru actorii din piață. Cei mici pot deveni mari, iar cei care sunt acum mari le pot lua locul celor mici în ceea ce se anunță deja o competiție acerbă pentru clienți. Și să-i păstreze pe ai lor, și să ia alții.
În România sunt 8,7 milioane de clienți casnici de energie electrică. Ei primesc, în cea mai mare parte, energie electrică de la patru mari grupuri de firme, Electrica, Enel, E.On și CEZ, care se ocupă de distribuția și furnizarea de electricitate din România.
Firmele de furnizare nu fost nevoite să se „bată“ pe acești clienți. Când s-au stabilit cele opt zone de rețea ale țării și, mai apoi, după privatizarea a cinci dintre cele opt rețele de distribuție – înainte era doar Electrica –, aceste mari firme au luat și clienții casnici aferenți zonelor lor de distribuție.
Electrica are trei (Muntenia Nord, Transilvania Nord, Transilvania Sud), Enel a cumpărat de la stat tot trei (Muntenia Sud, Banat și Dobrogea), E.On – una (Moldova) și CEZ – una (Oltenia). Un statu-quo ce era cumva convenabil, dar lucrurile s-au schimbat de la începutul anului, odată cu liberalizarea pieței de energie electrică pentru casnici. Întâi să explicăm pe scurt ce s-a întâmplat și apoi vom vedea și cele câteva tendințe care au început să apară.
Din martie 2019, piața de energie electrică pentru casnici a fost re-reglementată, după ce devenise liberă după mai mulți ani de deschidere pas cu pas. Adică, din martie 2019, cei patru mari furnizori primeau energie de la producători (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Petrom, Complexul Energetic Oltenia) în cantități și la prețuri decise de Autoritatea de Reglementare (ANRE), pe care le vindeau ulterior populației, tot la prețuri decise de ANRE. De la 1 ianuarie, fiecare furnizor cumpără de unde vrea energia pentru clienții lui și o oferă la ce preț dorește.
Bătălia pentru clienți
Consumatorii casnici pot să aleagă acum orice ofertă doresc, de la furnizorul pe care îl au sau de la altul. Schimbarea furnizorului este gratuită și relativ simplă. La momentul redactării acestui text, pentru clienții casnici din București (zona Muntenia Sud), spre exemplu, erau active pe comparatorul de prețuri de la ANRE nu mai puțin de 118 oferte de energie electrică pentru clienții casnici, iar situația este aceeași, ca principiu, pentru toate celelalte zone din țară. Deci, oamenii au de unde alege de la cine să primească energia și la ce preț, iar asta deja produce câteva efecte.
Primul efect este acela că vedem o luptă din ce în ce mai ascuțită între firme pentru a câștiga clienți. Iar aici putem discuta despre două realități. În primul rând, vedem un interes al firmelor mai mici de furnizare (Restart Energy, Renovatio, Nova Power and Gas etc.), dar și a unor producători de energie mari – cazul notabil al Hidroelectrica – de a intra pe această piață a vânzării de energie pentru clienții casnici pe care să îi disloce, evident, de la cei patru mari.
„Cred că e un moment foarte important în piața de energie electrică, odată cu liberalizarea, așa cum a fost și pe piața gazului. Am văzut că în final prețurile la consumatorul casnic au scăzut în piața gazului. Cred că la fel se va întâmpla, cel puțin pe perioada cât va dura această competiție acerbă între furnizori, și în piața de energie electrică“, spune Teofil Mureșan, președinte al grupului E-Infra, care controlează Nova Power and Gas, firmă care a câștigat doar în ianuarie 10.000 de clienți casnici.
„De la începutul acestui an, odată cu liberalizarea pieței de energie, am înregistrat o creștere foarte mare atât în privința solicitărilor de oferte, cât și a numărului de clienți noi. Astfel, observăm că primim zilnic aproximativ 1.000 de solicitări, iar în jur de 70% dintre cei care se informează despre ofertele noastre ne devin și clienți“, afirmă și Armand Domuța, chief executive officer (CEO) și fondator al companiei Restart Energy, care la finalul anului trecut avea 25.000 de clienți persoane fizice, iar la finalul acestui an vrea să ajungă la 60.000. Al doilea efect este debutul unui război între „granzi“, adică între cei patru mari. Cum piața este liberalizată 100% de la 1 ianuarie, orice client din zona de distribuție a E.On, de exemplu, poate alege să fie client al Electrica, iar unul care este la CEZ poate intra oricând în portofoliul Enel. Se putea legal și înainte, dar cum, din primăvara lui 2019, cele mai bune prețuri finale erau cele reglementate, evident că niciun client nu se muta ca să plătească un preț mai mare. Însă acum chiar se întâmplă, pentru că nu mai există prețuri reglementate. Enel, de pildă, are cel mai bun preț concurențial pentru cei care sunt în alte zone de rețea decât ale sale, deci este clară intenția de a acapara cât mai mult din clienții altor furnizori mari.
„Într-o piață complet liberă, consumatorii au libertatea de a-și alege cea mai bună ofertă de preț, oriunde s-ar afla – în București sau în Craiova, în Timișoara sau în Brașov, în Constanța sau în Cluj. Acoperim toate nevoile consumatorilor din toate colțurile țării. A fost vorba de un efort comercial extrem de important, care a implicat atât dezvoltarea sistemelor interne, a canalelor de vânzări, inclusiv a rețelei de magazine. Avem, astăzi, circa 70 de magazine Enel în toată țara, pentru că atragerea de clienți noi înseamnă că trebuie să fim aproape de ei. De aceea am ajuns ca aproape 75% dintre clienții noștri casnici să fie deja pe piața concurențială, cea mai mare pondere dintre toți furnizorii mari din România“, spune Michele Abbate, șeful companiilor de furnizare ale Enel din România.
Nu doar Enel face asta, evident. „CEZ Vânzare a reușit până acum să aibă un raport pozitiv, deoarece avem mai mulți clienți care ne-au ales ofertele, provenind de la alți furnizori de energie, decât clienți care erau în portofoliul nostru și au plecat la concurență. CEZ Vânzare va continua să adauge la portofoliul său oferte flexibile, cu sau fără abonament lunar, adaptate consumului de energie, cu o procedură de contractare ușoară, simplă și rapidă, precum și contractare online, având condiții de contractare transparente și menținând un dialog transparent. Considerăm că prețul nu ar trebui să fie singurul factor al unei decizii și nici singurul beneficiu la care ar trebui să se aștepte un client în raport cu furnizorul său“, spune și Ondrej Safar, country managerul grupului ceh CEZ în România.
Iar cu ce a spus Safar, ajungem la a doua consecință a liberalizării, și anume la lărgirea paletei de oferte, pentru că, în unele cazuri, nu doar prețul este relevant.
Oferte peste oferte
Dacă în vechea piață reglementată, de până la 1 ianuarie 2021, cei mai mulți eram obișnuiți cu faptul că o factură de energie electrică înseamnă doar plata consumului de electricitate și atât, lucrurile se schimbă. Toți cei patru mari furnizori de electricitate și mulți dintre cei mici au acum, spre exemplu, oferte „la pachet“ cu gaze și energie electrică.
De asemenea, toți au și oferte care presupun, pe lângă prețul pe kilowattul/oră, și un abonament zilnic, așa că aceia care au un consum mai mare de energie electrică ar putea fi avantajați la factura lunară – totul depinde de propriul calcul.
Apoi, Electrica și CEZ au oferte diferențiate pe zone orare zi-noapte și weekend, care pot fi interesante pentru cei care fie folosesc electricitatea pentru încălzire, fie au locuri de consum de genul caselor de vacanță unde merg și, implicit, consumă energia mai ales în weekend. Tinmar are o ofertă care asigură automat plata unor despăgubiri pentru daune provocate de fluctuațiile de tensiune. Enel și Electrica au oferte de energie cu servicii de lăcătușerie sau intervenții la rețeaua electrică sau sanitară din casă incluse. CEZ are o ofertă cu protecție împotriva îmbolnăvirii (inclusiv cu COVID-19) și a pierderii locului de muncă, situații în care furnizorul acoperă factura pentru șase luni. Iar acestea nu sunt decât câteva exemple.
Pașii liberalizării
Piața de energie electrică pentru populație înseamnă în România 8,7 milioane de clienți casnici.
- SERVICIUL UNIVERSAL. 5,7 milioane dintre clienții casnici din România au fost trecuți de la 1 ianuarie în ceea ce se cheamă serviciul universal. Adică plătesc un preț stabilit de furnizorul lor, dar pe criterii concurențiale, care este însă mai mare decât cel reglementat până la 31 decembrie 2020 și mai mare decât prețurile concurențiale din piață de acum.
- 30 IUNIE. Date fiind problemele unei liberalizări care nu a fost suficient de bine comunicată, pe ultima sută de metri, ANRE a intervenit, iar clienții trecuți în serviciul universal sunt facturați acum la prețul din cea mai bună ofertă concurențială simplă (fără abonament, fără servicii incluse) a actualului furnizor. Plătesc acest preț până la 30 iunie sau până la orice moment înaintea acelei date, dacă se decid să schimbe contractul sau furnizorul.
- ACTELE. În funcție de ce ofertă aleg, ei trimit un e-mail (sau dau un telefon) furnizorului nou la care vor să meargă. Completează o cerere pe care o trimit (cei mai mulți furnizori permit și contractarea online), alături de o copie a actului de identitate, a ultimei facturi (nu peste tot) și a actului de proprietate asupra spațiului.
- 21 DE ZILE. În maximum 21 de zile de când au demarat procedura, sunt transferați la noul furnizor și pot repeta pasul ori de câte ori doresc, dacă au găsit o ofertă și mai bună, fără vreun cost suplimentar.
- Comparatorul de prețuri. Ofertele pot fi găsite pe comparatorul de prețuri de pe site-ul Autorității de Reglementare, www.anre.ro.
Acest articol a aparut în numărul 109 al revistei NewMoney
FOTO: Freepik