Cum ar trebui să gestioneze Europa consumul de gaze în această iarnă

Winter is coming. Celebra replică din „Urzeala tronurilor“ pare să ilustreze situația Europei de acum: înainte de începutul iernii, pre­țu­rile la gazele naturale au ajuns la niveluri astronomice, facturile vor exploda, o parte din industria europeană ar putea să-și limiteze consumul, iar rezervele de gaze ale continentului sunt mult sub ne­cesar și vor rămâne mici, chiar dacă rușii ar pompa la capacitate maximă gaze spre Europa.

Centrica, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale din Marea Britanie, a avertizat că prețurile mărite la gazele natu­rale vor conduce la o creștere abruptă a facturilor consumatorilor casnici în Regat în această iarnă, iar unele companii energointensive ar putea fi nevoite să-și re­ducă producția.

Tereos SCA, cel mai mare pro­du­cător de zahăr din Franța, a avertizat luna trecută că prețul gazelor naturale afec­tează procesarea de zahăr în Europa, crescând „semnificativ“ costurile de pro­ducție. În România, autoritățile deja iau în calcul subvenționarea unei părți din factura de gaze și electricitate din această iarnă, pe fondul creșterii accelerate a pre­țurilor. Guvernul spaniol a anunțat deja o re­ducere a taxelor aferente facturilor la uti­lități, din aceleași motive – prețurile în piață s-au triplat.

Sunt câteva exemple care arată că Europa va avea o iarnă complicată și, poate, cea mai scumpă din istorie. Continentul este dependent de gazele de import, care vin în special din trei surse – Rusia, Norvegia și livrările de gaz natural lichefiat (LNG), iar prețul gazelor naturale a explodat în acest an.

Cotațiile pentru gazul cu livrare în sezo­nul rece sunt acum, de exemplu, la Central European Gas Hub (hubul din Austria, de re­ferință și pentru piața românească) la aproape 50 de euro/MWh, de, atenție, cinci ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

„Prețul ridicat al gazelor înregistrat în pre­zent este o problemă pentru Europa. Ar putea fi o problemă și pentru Asia“, a apre­ciat recent directorul general de la gru­pul italian Enel, unul dintre cele mai mari din Europa, Francesco Starace. Consumatorii sunt la mila vremii și traiectoria prețurilor „va depinde de cât de frig va fi la iarnă“, a spus și Alfred Stern, noul director general al grupului austriac OMV.

De ce s-a ajuns aici

Pe fondul ridicării treptate a restricțiilor din acest an în Europa și a redeschiderii economiilor, consumul de gaze naturale a început să crească. Pe de altă parte, cum s-a mărit și consumul de energie electrică, a crescut și consumul de gaze necesar producției de electricitate.

Nu trebuie uitat și că, pe fondul po­liticii UE de decarbonare, s-a scumpit pu­ternic și poluarea – costul unui certificat de carbon este acum dublu față de acum un an (s-a ajuns la 57 de euro/bucata), ceea ce a făcut ca producția de energie pe gaze să fie preferată producției de energie elec­trică ­din cărbune, pentru că poluează la ju­mătate.

Și nu trebuie să uităm că am avut o vară toridă în multe regiuni europene, deci a fost nevoie de mai multă ener­gie electrică, produsă inclusiv din gaze, pentru instalațiile de climatizare.

În plus, cum e nevoie de gaze peste tot, și cumpă­ră­torii din Asia au avut solicitări în creș­tere, iar o parte din cantitățile de LNG des­tinate inițial Europei au luat calea Orientului, pe fondul unor prețuri ceva mai mari acolo. Și mai există o cauză particulară în Europa: lipsa gazelor înmagazinate. „Am fost în urmă cu umplerea depozitelor pe tot parcursul verii“, a spus recent Alfred Stern, de la OMV.

Într-adevăr, din cauza faptului că importurile curente de gaze ale Europei au mers mai mult spre satisfacerea consumului cu­rent în creștere, înmagazinarea de gaze pentru iarnă este la cele mai mici niveluri din ultimii ani. Europa are depozite de înmagazinare prin care să-și asigure, iarna, cam 20% din consum.

Ei bine, la nivel continental, în prima săptămână din septembrie, depozitele erau doar 68% pline. Cu mai puțin de două luni până la debutul ofi­cial al sezonului rece.

Sunt rușii de vină?

Pe fondul acestei creș­teri masive a prețurilor, pe continent au apărut voci care au spus că de situație ar profita Gazprom, gigantul rus care este, de fapt, principala sursă de gaz a Europei. Inclusiv ministrul român al energiei, Virgil Popescu, a spus asta: „Referitor la prețu­ri­le la gaze, este o creștere pur și simplu dirijată de către Federația Rusă, de către Gazprom“, a spus Popescu.

Gazprom ar fi acuzat că, pe fondul acestei creșteri a cererii, ar menține deliberat livrările jos, pentru a crește prețul. În acest sens, europenii au dat ca exemplu și câteva incidente raportate de Gazprom (o defecțiune la o conductă care aduce gaz din Siberia sau un accident la o uzină de procesare a gazelor) care au diminuat livrările.

De fapt, rușii spun că livrează gaze Euro­pei la niveluri normale, iar Gazprom vine și cu cifre în acest sens. Conform datelor preliminare, Gazprom a produs 337,2 miliarde de metri cubi de gaz în ianuarie-august 2021, cu 17,9% (sau 51,2 miliarde de metri cubi) mai mult decât în ​​aceeași pe­ri­oadă a anului 2020, arată compania rusă.

Gazprom a informat că și-a mărit exporturile de gaze către țările din afara spațiului ex-sovietic până la 131,3 miliarde de metri cubi. Astfel, Gazprom își menține livrările de gaze aproape de nivelul maxim istoric (133,3 miliarde de metri cubi, înregistrat în aceeași perioadă a anului 2018).

„Mai exact, în perioada ianuarie-august 2021, Gazprom a crescut aprovizionarea cu gaz către Turcia (+173,6%), Germania (+39,3%), Italia (+15%), România (+344%), Serbia (+123,9%), Polonia (+12%), Bulgaria (+50,9%), Grecia (+15,8%) și Finlanda (+22,7%)“, a informat gigantul rus. Gazprom a avertizat că, și în varianta în care va pompa gaze Europei la aceste niveluri aproape de maxim, depozitele de pe continent tot nu vor fi pline, iar nivelul stocurilor va rămâne semnificativ sub cel de anul trecut – mai mic cu 17 miliarde de metri cubi, aproximativ o dată și jumătate consumul României.

Cităm din informare: „Anul trecut, sezonul de extragere din depozitele subterane din Europa a început pe 12 octombrie. Dacă ratele actuale de injecție persistă, se estimează ca, până la 12 octombrie, să fie înmagazinate 78 de miliarde de metri cubi. Aceasta înseamnă că 25%, sau 17 miliarde de metri cubi, din cele 66,2 miliarde de metri cubi de gaz care au fost extrase în ultimul sezon din depozite va rămâne neacoperit“. Deci vor fi noi presiuni pe preț.

„UE are suficiente gaze pentru a satisface nevoile zilnice ale momentului, dar nu sunt destule pentru a reface rezervele“, a spus Tom Marzec-Manser, analist la firma de consultanță ICIS. „Dacă va fi o iarnă lungă, având în vedere unde suntem as­tăzi, va trebui să atragem LNG indiferent de preț.“

Va calma prețurile Nord Stream 2?

Controversatul proiect Nord Stream 2, o conductă sub­marină care subtraversează Marea Baltică și care aduce gaze din Rusia direct în Germania, ocolind Ucraina, este foarte aproape de finalizare. Primele livrări ar putea fi un semnal pentru scăderea pre­țurilor, spun mai mulți observatori europeni.

• Investiție. Nord Stream 2 reprezintă o investiție de 11 miliarde de dolari, finan­țată jumătate grupul Gazprom și jumătate de cinci companii europene: OMV, Wintershall, Engie, Uniper și Shell.
• 99%. Gazoductul e finali­zat în procent de 99% încă din această vară – președin­tele rus Vladimir Putin a spus în august că mai sunt de construit doar 15 kilometri –, iar Gazprom a anunțat că livrările de gaze prin această nouă rută vor începe chiar în acest an.
• Capacitate. Gazoductul înseamnă livrări directe de gaze rusești în Germania de 55 de miliarde de metri cubi pe an, echivalentul a de cinci ori consumul României. Rușii, care au fost acuzați că nu li­vrează suficient tocmai pentru a arăta cât de important este pentru europeni noul gazoduct, spun că prin Nord Stream 2 vor aduce în Europa, în acest an, undeva la 5 miliarde de metri cubi, deci oricum insuficient față de nevoile continentului.