Cum ajungi la o afacere de peste un milion de euro mergând cu berea în mână de la un bar la altul

În urmă cu opt ani nu era niciuna. În momentul de față există aproximativ 30, aproape dublu față de începutul lui 2017. Ce se mai întâmplă pe segmentul fabricilor de bere artizanală?

Acest articol a apărut în numărul 55 (17 decembrie 2018 – 6 ianuarie 2019) al revistei NewMoney

În urmă cu cinci ani, consumul de bere din România era dominat de produsele la pet (cum sunt denumite popular recipientele din polietilenă tereftalată), cu o pondere de peste 53% din piață. Tot în 2013, în septembrie, începea producția de bere artizanală la fabrica Zăganu, de lângă Cheia, un business a cărui idee a apărut în urma unei discuții la un pahar de bere între Alexandru Geamănu și Laurențiu Bănescu, doi foști corporatiști care lu­craseră în publicitate, respectiv în vân­zări. Afacerea a început în urma unei in­vestiții de 250.000 de euro, bani cărora li s-au adăugat pe parcursul celor cinci ani de existență încă 100.000 de euro. La momentul intrării sale pe piață, Zăganu era al doilea producător de bere artizanală din acea perioadă, după Clinica de Bere, afacere fondată la Timișoara în 2011.

Pas cu pas. În primele sale trei luni de existență, Zăganu a produs 90 de hectolitri de bere, iar în anul următor – 1.220 de hectolitri, pentru ca, în 2018, să ajungă la 4.800 de hectolitri. „Pentru anul viitor vrem să mai mărim capacitatea de pro­duc­ție cu încă 15%“, spune cofondatorul Alexandru Geamănu. O cantitate depășită în momentul de față la nivel de micro­berărie doar de unitatea de la Sânsimion a mărcii Csiki Sor, Harghita, care are o pro­ducție zilnică de 400 de hectolitri.

„Cei de la Zăganu au fost pionieri în acest domeniu“, subliniază Adina Mu­ges­cu, cofondator al magazinului de bere artizanală The Beer Institute, care a strâns sub același acoperiș peste 100 de mărci de bere românească. Pornind de la experiența celor de la Zăganu, ulterior s-au mai autorizat câteva zeci de produ­că­tori de bere artizanală. Un fenomen sus­ținut chiar de antreprenorii de la Ză­ganu, care au pus și bazele unei organi­zații profesionale a berarilor indepen­denți, Aso­ciația Producătorilor de Bere Artizanală, din care fac parte Zăganu, Per­fektum, Hop Hooligans, Sitaru și Ground Zero.

„Inten­ționăm să creștem nu­mărul de membri și avem deja discuții cu produ­că­tori inde­pen­denți din piață“, spune Alexandru Gea­mănu. El precizează că, reunind într-o asociație mai mulți berari inde­pendenți, vocea fabricilor de bere arti­zanală va fi mai puternică pe o piață locală în care multinaționalele controlează 97,5% din producție.

Alexandru Geamănu spune că scopul asociației este să organizeze evenimente în țară și să-i educe pe băutorii de bere să consume mai multă bere craft. Tot pentru acest fel de promovare, cei doi antrepre­nori de la Zăganu au deschis o berărie pe Calea Victoriei, în București, numită „Craft Beer Bar“, unde sunt vândute și pro­dusele altor producători locali de bere artizanală. Și tot în ideea de consolidare a segmentului, Geamănu și Bănescu oferă consultanță gratuită micilor producă­tori de bere, a căror intrare pe o piață domi­nată de marile companii internațio­nale ar putea părea în unele cazuri o ten­tativă sinucigașă. „Sfatul nostru este ca micii producători să meargă cu berea în mână, din bar în bar, pentru a se promova“, adau­gă Geamănu.

Pe de altă parte, de ceva vreme au apă­rut, mai ales în București, mai multe locuri în care berea artizanală este la ea acasă, cum ar fi Craft Beer Institute, unde se vinde bere la sticlă, Stația Rombeer, unde se îmbuteliază pe loc bere la pet, sau Beeracademy, magazin online de bere.

A fost odată… Zăganu este printre puținii mici producători care și-au listat berile inclusiv în rețelele de retail din țară. Micii producători livrează de regulă local. Și asta în condițiile în care tradiția berii locale din România a început să dispară la jumătatea anilor ’90, când fabricile au fost cumpărate de marii produ­că­tori internaționali.

„În 1994, aveam în toată țara 125 de berării care produceau beri locale“, spu­ne Vifor Verșescu, director general al Patronatului Societăților Independente Producătoare de Bere. Aceste fabrici locale produceau peste 200 de mărci de  bere, cele mai cunoscute fiind Rahova, Silva, Azuga, Haţegana, Reghin, Bucegi, Gambrinus, Basarab, Măgura sau Zimbru.

În ceea ce privește avântul luat de micii producători în ultimul an, Verșescu crede că berile cu caracter local vor reveni pe piață, dar nu la nivelul de acum mai bine de două decenii. Cu atât mai mult cu cât acești producători au fabrici mici și cheltuieli mai mari, fiindu-le destul de greu să țină pasul cu multinaționalele. Multina­ționale, care, la rândul lor, au sesizat ten­dința pieței și au început să producă și ele propriile mărci de beri artizanale.

Toate aceste beri sunt nepasteurizate, cu perioadă destul de scurtă de valabilitate. „Înainte de 1989, în România, berea nu se pasteuriza. Produceam cel mult 3-5% bere pasteurizată“, completează Ver­șescu. În momentul de față, segmentul berilor artizanale „nu ajunge nici la 1% din piață, chiar dacă luăm în calcul și pro­ducția Csiki Sor, mai spune Geamănu.

Și cum berea artizanală nu este o bău­tură care să fie consumată în cantități mari, fiind poziționată în zona premium, aceasta va ajunge în continuare în halbele celor care știu ce înseamnă o bere bună.

Berea, în cifre

Piața berii din România a crescut cu 20% în ultimii cinci ani, ajungând la finalul anului trecut la 3,96 de mili­arde de lei (circa 847 de milioane de euro).

• POZIȚIONARE. Statisticile arată că România ocupă locul al optulea în Europa la consumul de bere, cu 82 de litri pe an per capita, potrivit estimărilor Asociației Berarii României.
• EVOLUȚIE. Numărul pro­ducătorilor de bere din România a crescut de la 20, cât erau înregistrați în 2012, la 47 în 2017.
• ESTIMARE. Circa 97,5% din producția de bere din România este controlată de companiile multinaționale, iar 70% din ingredientele utilizate pentru fabricarea berii provin din surse locale.
• PREFERINȚE. Cea mai mare pondere în piață o are în continuare berea la pet, cu 50,94%, urmată de berea la sticlă – 27,46%, la doză – 18,2%, iar la halbă – 3,38%.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney