Cum și-a revenit de la zero turismul din Egipt după criza provocată de Primăvara Arabă și atentate teroriste

La opt ani de la Primăvara Arabă, pri­mă­vara românească readuce Egiptul și Tunisia în ofertele operatorilor locali de turism. 

Acest articol a apărut în numărul 61 (18 – 31 martie 2019) al revistei NewMoney

Mișcările de protest de la începutul lui 2011 au schimbat ordinea politică și au trezit reacții la nivel internațional, dar au fost urmate și de o destabilizare a eco­no­miilor statelor din nordul Africii. În special cea a Egiptului, care a resimțit din plin perioada tulbure care le-a urmat. Deloc surprinzător, cel mai afectat a fost tu­rismul, o industrie care în 2007 contribuia cu peste 19% din produsul intern brut (PIB), pondere ce a scăzut la 11,2% în 2013. Dacă nu se mai întâmplă nimic ne­prevăzut până atunci, turismul egiptean ar urma să își revină complet abia spre 2025, estimează acum unii analiști.

Leagăn al Revoluției de Iasomie, Tunisia a fost, la rândul său, o altă destinație din nordul Africii care s-a confruntat cu o scădere serioasă a numărului de turiști. Scădere accentuată în 2015 de atacul te­ro­rist de pe plaja din Sousse, când 38 de oameni – dintre care 30 erau cetățeni britanici – au fost împușcați mortal și alți 39 au fost răniți după ce un bărbat cu o armă automată kalașnikov a început să tragă în turiștii aflați pe plaja unui hotel de lux. Mii de turiști au părăsit atunci țara, iar turismul tunisian a avut în 2015 pierderi pe care oficialitățile locale le-au estimat la 500 de milioane de dolari. În 2014, Tunisia obținuse din turism venituri de 1,95 miliarde de dolari, reprezentând 7% din PIB.

PRIMII PAȘI. Odată cu scăderea interesului pentru aceste destinații la nivel global și cu avertismentele repetate transmise de Ministerul Afacerilor Externe, și agen­țiile de turism din România au scos din ofertele lor destinațiile de vacanță din cele două țări.

După trei ani de „embargo“, în 2017, Cocktail Holidays a fost primul tour ope­rator român care a încercat din nou Ma­rea Roșie cu degetul. Cu doi ani înainte de demersul tour operatorului român, turismul egiptean era la pământ. „În ultimii pa­tru ani, am avut zece clienți. Asta în­seamnă doi și jumătate pe an“, spunea în februarie 2015 Mamdouh El Sebai, directorul unei agenții de turism, pentru PRO TV. Situația din Egipt devenise mult mai gravă ca urmare a atentatelor care nu au ocolit destinațiile de vacanță și care au culminat cu doborârea unei aeronave ru­sești cu 224 de persoane la bord, la scurt timp după decolarea de pe aeroportul din Sharm el-Sheikh.

În 2017 însă, Organizația Națiunilor Unite pentru Turism Mondial declara Egip­tul destinația turistică cu cea mai ra­pidă creștere procentuală a numărului de vizitatori. A fost și anul în care Cocktail Holidays înregistra primele cifre mai consistente după suspendarea charterelor către această țară. „În 2017, aproximativ 1.600 de turiști au ales Egiptul ca desti­nație de vacanță“, spune directorul gene­ral al Cocktail Holidays, Adriana Goicea, adăugând că numărul acestora a crescut la 3.000 anul trecut, printre destinațiile cele mai solicitate aflându-se Sharm el-Sheikh, Hurghada și Cairo.

Potrivit datelor companiei, charterele de primăvară din perioada Paștelui sunt deja ocupate 100%. Circa o mie de turiști s-au înscris pentru excursiile de primă­vară ale agenției, cu destinația Sharm el-Sheikh, la care au adăugat și programe de croazieră. Recent, Tarom a anun­țat, la rân­­dul său, reluarea curselor di­recte că­tre Cairo, după o pauză de zece ani.

BACK IN BUSINESS. Și cum lucrurile tind să se îndrepte, și alți operatori au început să se uite către nordul Africii. Și asta s-a văzut la târgul de turism din februarie, unde marii jucători au venit cu oferte pen­tru Egipt și Tunisia la prețuri de por­nire de 430 de euro, respectiv 460 de euro, cu toate taxele incluse. Paralela 45, tour operator deținut de omul de afaceri Alin Burcea, a testat recent stațiunile Hur­ghada și Sharm el-Sheikh, iar acestea se regăsesc deja în ofertele agenției.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.