Cum a luat naștere Voxa, prima platformă de streaming pentru audiobookuri și ebook-uri în limba română

Pentru antreprenorul Dan Vidrașcu, ideea platformei Voxa a venit în contextul în care, la nivel global, a observat o creștere accelerată a pieței de audiobookuri, în timp ce în România platformele internaționale întârziau să-și facă intrarea. Înțelegând decalajul tot mai mare între ce se întâmplă în lume și ce se întâmplă la nivel local, a decis să investească în acest domeniu, Voxa devenind astfel prima platformă de streaming pentru audiobookuri și e-bookuri în limba română.

„La nivel global, audiobookurile reprezintă 6-7% din piața de carte, iar creșterea acestui segment este de cel puțin 20% de la an la an. În România, piața de carte digitală este în prezent de sub 1% din totalul pieței, estimată de noi la circa 100 de milioane de euro în 2022“, face Vidrașcu o scurtă descriere a contextului general.

Lansată în noiembrie 2021, Voxa a ajuns la o cifră de afaceri de 4 milioane de lei (peste 800.000 de euro) în 2022, pentru ca anul acesta antreprenorul să estimeze 12 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro). Ce urmează?

O pasiune mai veche

Originar din Republica Moldova, Dan Vidrașcu a fost dintotdeauna ancorat în lumea cărților. În afară de Voxa, unde este chief executive officer (CEO), antreprenorul conduce Editura Litera, împreună cu fratele său, Marin Vidrașcu, fiind o afacere de familie. Mai mult, în trecut, a ocupat timp de patru ani poziția de CEO al portalului elefant.ro, lansat în 2010 cu intenția declarată de a deveni cel mai mare vânzător virtual de carte din .ro, dar care s-a repoziționat ulterior în mall online.

Cu Voxa, „vrem să ajungem până la finalul anului 2023 la circa 5.000-6.000 de audiobookuri în limba română, față de 2.000, cât avem în prezent, iar momentan suntem în curs de amenajare a încă trei studiouri de înregistrare, pe lângă cele opt pe care le avem deja“, detaliază el.

Potrivit spuselor sale, potențialul acestei piețe este uriaș, în contextul în care oamenii își doresc să citească mai mult, dar nu au destul timp pentru acest lucru, iar audiobookurile vin în întâmpinarea acestei probleme. „Studiile noastre arată că utilizatorii Voxa ascultă cărți atunci când sunt în mașină, în drum spre serviciu sau de la serviciu spre casă, când gătesc, fac curățenie sau când ies la plimbare. De asemenea, românii din străinătate reprezintă un public important. Germania, Marea Britanie, Republica Moldova și Italia sunt statele cu cei mai mulți utilizatori ai Voxa.“

Potrivit estimărilor din piață, segmentul de carte digitală – audiobookuri și e-bookuri – ar urma să ajungă în următorii cinci ani la 50-60 de milioane de lei (10-12 milioane de euro), reprezentând 10% din totalul vânzărilor de carte din România. La nivel internațional, piața de audiobookuri este estimată să crească până în 2030 la aproximativ 30 de miliarde de euro, valoare de opt ori mai mare față de nivelul actual.

De altfel, modelele de inspirație pentru Voxa vin tot din afară. „Întotdeauna ne-am uitat la ce se întâmplă pe plan internațional în piața de carte. În Suedia, de exemplu, țară care a lansat audiobookurile în urmă cu 15 ani, jumătate din piața de carte de ficțiune este reprezentată de consumul de audiobook. De asemenea, ne-am uitat și la ce s-a întâmplat cu Audible – cea mai mare platformă de audiobookuri din lume –, care a fost cumpărată de Amazon în 2008“, punctează antreprenorul, amintind în același timp și de platforma de streaming de muzică Spotify, care a intrat pe piața de audiobookuri în 2022.

În prezent, platforma Voxa are peste 2.000 de audiobookuri în limba română, estimându-se să ajungă la finalul lui 2023 la 6.000. Ca o consecință, și businessul ar urma să crească de trei ori prin comparație cu anul trecut. „În 2022 am încheiat cu o cifră de afaceri de aproximativ 4 milioane de lei, vânzări provenite exclusiv din abonamentele utilizatorilor, având în vedere că un abonament lunar Voxa are un cost de 48 de lei. Pentru 2023 estimăm o cifră de 12 milioane de lei.“

Odată cu digitalizarea industriei de carte și apariția primelor platforme de audiobookuri în limba română, a apărut și o nouă profesie pe piața muncii din România – naratorul de audiobookuri. Până acum, portofoliul Voxa numără 70 de naratori, majoritatea, actori și jurnaliști de radio. Potrivit lui Vidrașcu, un narator de audiobookuri câștigă între 200 și 500 de euro net pentru fiecare carte citită, în funcție de notorietatea pe care o are, dar și de lungimea și de complexitatea cărții citite.

„Un audiobook ia naștere în 45 de zile și cuprinde mai multe etape: alegerea naratorului, programarea sesiunilor de înregistrare, editarea materialului înregistrat (pentru a elimina pauzele, eventualele zgomote sau repetițiile naratorului), redactarea materialului editat (ascultarea înregistrării concomitent cu lectura cărții de către un editor, pentru a identifica greșelile), corectarea materialului, editarea finală și masterizarea sunetului“, mai spune Dan Vidrașcu.

Cea mai lungă durată a unui audiobook în limba română înregistrat de Voxa este de 35 de ore – romanul „David Copperfield“, de Charles Dickens, iar cea mai scurtă durată o au rezumatele unor cărți – de exemplu, rezumatul cărții „Gândirea laterală“, a lui Edward de Bono, are o durată în format audio de doar 11 minute.

În luna ianuarie 2023, pe primele locuri în topul cărților din biblioteca virtuală Voxa se află atât titluri din zona de dezvoltare personală, cât și de ficțiune, cum ar fi: „Creierul copilului tău“, de Daniel J. Siegel și Tina Payne Bryson, „Sentința de la miezul nopții”, de Harriet Tyce, sau „Gândește ca un călugăr“, de Jay Shetty. În primul an de activitate, aplicația Voxa a fost descărcată de peste 200.000 de persoane, dintre care 150.000 au devenit utilizatori recurenți.

Lansată spre finalul lui 2021, printr-o rundă de finanțare de 300.000 de euro pe SeedBlink, Voxa s-a extins în vara anului trecut în Republica Moldova, locul de origine al lui Vidrașcu. Tot atunci a fost anunțată o nouă rundă de finanțare de până la 800.000 de euro. „Pășim cu optimism pe piața din Republica Moldova, unde suntem pregătiți să transformăm industria de carte, aducând cu ajutorul tehnologiei conținutul mai aproape de cititori“, declara Dan Vidrașcu atunci.

Literă cu literă

Și cealaltă afacere în care este implicat Dan Vidrașcu – Editura Litera – continuă să se dezvolte, în principal pe partea de editare (fiind estimate peste 500 de titluri noi publicate anul acesta), după o perioadă ceva mai dificilă prin care a trecut cartea tipărită. „2022 a fost un an complicat pentru jucătorii din piața de carte, reflectând, desigur, tumultul pe care l-am resimțit cu toții, la nivel global: războiul din Ucraina a stopat eforturile de recuperare după criza generată de pandemia de COVID. Prețul cărților a crescut ca urmare a costurilor mărite de producție și de transport, lucru care a dus, în mod firesc, la o scădere în vânzări. Situația aceasta poate fi observată peste tot în lume: Asociația Editorilor din Franța a raportat o scădere de 5%, piața americană a înregistrat un minus de 6,5%, iar nemții au declarat un minus de 2,1%. Editura Litera a încheiat anul cu o cifră de afaceri comparabilă cu cea din 2021“, punctează Vidrașcu.

Concret, afacerile Editurii Litera au ajuns la 20 de milioane de euro (aproape 100 de milioane de lei) anul trecut, reprezentând circa 20% din piața de carte din România. Pentru anul în curs, este estimată o creștere de 10%.

„În acest moment, românii sunt destul de bine aliniați cu alte piețe. Se lansează cărți în regim de relativă sincronizare cu lansările internaționale, iar ponderea online-ului a ajuns să reprezinte mai mult de 50% din vânzări. Acest lucru e un rezultat al eforturilor de aliniere făcute de editori în ultimii ani. Punctul în care se simte decalajul cu lumea occidentală e reprezentat de formatele digitale“, adaugă antreprenorul, punctând și că apariția unor platforme cum este Voxa schimbă fundamental imaginea de ansamblu.

Editura Litera a fost fondată în 1989, la Chișinău, de tatăl lui Dan Vidrașcu, Anatol Vidrașcu. Zece ani mai târziu, își deschidea și prima sucursală din afara granițelor țării, la București, responsabil de proiect fiind Dan Vidrașcu, care venise la studii în România. „Când am împlinit 18 ani, tata mi-a făcut cadou actele filialei de la București“, povestea antreprenorul într-un alt interviu cu NewMoney. La scurt timp i s-a alăturat fratele său, Marin, pe atunci proaspăt absolvent al Liceului „Jean Monnet“ din București.

Acest articol a apărut în numărul 158 al revistei NewMoney