Cum a învățat fiica proprietarului Transavia, la școală în Elveția, să moștenească averea familiei

Până la urmă, totul se învață. Inclusiv știința de a duce afacerea familiei mai departe.

Acest articol a apărut în numărul 72 (26 august – 8 septembrie 2019) al revistei NewMoney

Succesiunea este pentru proprietarii de afa­ceri de familie din întreaga lume o problemă mai spinoasă decât accesul la finanțare sau avântul inteligenței artificiale și al roboților, arată un studiu publicat de firma de consultanță PwC, Global Fa­mily Business Survey 2018.

În businessul românesc, dificultățile pe care le implică transferul unei afaceri către generația următoare se reduc pe zi ce trece, pentru simplul motiv că numărul companiilor cu capital local scade odată cu vânzarea acestora către investitori străini.

Un exemplu ilustrativ de dată recentă este tranzacția estimată la câteva zeci de milioane de euro prin care Dragoș Anastasiu, unul dintre cei mai vechi antrepre­nori români, și-a vândut afacerile de tu­rism ale Eurolines către grupul german REWE. Într-un asemenea context, specia antreprenorilor locali care își pregătesc afacerea pentru a o lăsa copiilor e tot mai rară, iar a celor care își școlesc urmașii în perspectiva moștenirii, de-a dreptul ra­risimă.

ȘCOALA DE MOȘTENITORI. Ioan Popa, fondatorul celei mai mari companii româ­nești din industria cărnii, Transavia, apar­ține celei de-a doua categorii. Fiica sa, The­odora Popa – care amintește amuzată că Transavia a fost înființată în 1991, cu doar o lună înainte de a se naște –, a urmat cursurile școlii elvețiene de afaceri IMD, specializată în pregătirea moștenitorilor pentru a prelua afacerile părinților, și e deja de doi ani vicepreședinte al boardului companiei.

„Majoritatea familiilor care dețin afa­ceri nu se pricep foarte bine să administreze succesiunea. Asta e parțial din cau­za faptului că le lipsește experiența“, arată Joachim Schwass, profesor la IMD, într-o opinie publicată de revista britanică The Economist. „Transferul afacerii către gene­rația următoare se poate petrece doar o dată în câteva decenii, mult mai rar decât în cazul companiilor listate la bursă“, își continuă raționamentul profesorul. Ca să nu mai punem la socoteală faptul că în joc este foarte multă emoție în momentul unui astfel de transfer.

Din perspectiva Theodorei Popa, principalul beneficiu al acestei școli fondate de Nestlé în urmă cu un secol îl reprezintă co­nexiunile pe care le păstrezi toată viața. La IMD a avut ocazia să-i întâlnească pe moș­tenitorii unor businessuri cu greu­tate, precum producătorul danez de ju­cării Lego sau unul dintre cei mai mari transportatori navali din Norvegia. „Re­țeaua de alumni este importantă. Poți să vezi cum au rezolvat ei problemele“, spune Theodora Popa.

PASIUNEA TATĂLUI. Însă nu Transavia i-a adus notorietate tinerei femei de afaceri. În urmă cu doi ani, ea a fost cooptată într-un alt business al familiei – pornit de la un hobby al tatălui său, golful –, business care, de altfel, îi și poartă numele: Theodora Golf Club, un complex destinat acestui sport, amplasat într-una dintre cele mai cunoscute comune din România – Ciugud (județul Alba) –, inaugurat în 2017 cu invitați de seamă, printre care și președintele Klaus Iohannis.

Încetul cu încetul, golful a devenit și pen­tru ea o pasiune, dar marea dragoste rămâne tot Transavia. Cu toate că își împarte ziua în două – „schimbul unu și schimbul doi“, după cum spunea ea glumind: dimineața merge la companie, iar în a doua parte a zilei vine la clubul de golf. Acesta nu se adresează doar pasio­na­ților, ci și companiilor care organizează team buildinguri, având în primul an întreg de activitate peste 100 de clienți din această ultimă categorie.

Theodora Golf Club a atras atenția încă de la început, prin nivelul investiției de 15 milioane de euro, cea mai mare din golful românesc. Amortizarea acesteia nu repre­zintă neapărat o prioritate, iar Theodora Popa evită să intre în detalii când vine vorba de cifrele clubului. Lasă de înțeles că afacerea și-ar acoperi costurile la veni­turi de peste două milioane de euro, lucru care, evident, nu se întâmplă acum. „Nu ne-am făcut un obiectiv din a amortiza investiția de 15 milioane de euro, dar trebuie ca și această unitate să se sus­țină“, spune Theodora Popa, de data aceasta din poziția de vicepreședintă a clubului de golf.

Nici succesiunea concretă pentru afacerea Transavia nu are un termen precis. În calitate de vicepreședintă, Theodora lucrează în strânsă legătură cu managementul, fiind ghidată de tatăl său. „Asta, ca să fiu capabilă într-o zi să preiau această afacere și să o duc mai departe generațiilor viitoare“, spune ea. Deocam­dată, nu a fost stabilit un calendar concret al predării ștafetei, pentru că Ioan Popa (62 de ani), fondatorul afacerii, este încă foarte activ.

Transavia este o afacere de familie nu doar la nivel de acționariat, familia lui Ioan Popa fiind implicată în companie la toate nivelurile. Dacă boardul este compus din Theodora Popa, Ioan Popa, doi frați ai acestuia și CEO-ul, la nivelul întregii companii lucrează 20 de membri ai familiei, din prima și din a doua generație. De precizat că mama Theodorei Popa nu este implicată în businessul Transavia, ea ocupându-se de zona operațio­nală a clubului.

CERTITUDINEA. Cel puțin în acest moment, deși nu are un termen clar, succesiunea este o certitudine, iar scenariul vânzării către un investitor și cel al listării la bursă sunt complet excluse. „Nu suntem prieteni cu bursa și acum toate in­ves­tițiile sunt din fonduri proprii, astfel încât nu avem nevoie de finanțare supli­mentară“, precizează tânăra femeie de afa­ceri.

Totodată, spune că familia sa a primit oferte de preluare, iar discuțiile cu poten­țialii cumpărători au reprezentat experi­ențe utile, care au ajutat-o să-și cunoască mai bine concurența sau să-i dea repere mai concrete privind valoarea de piață.

De altfel, Theodora Popa crede că businessul familiei sale ar fi și greu de înghițit, dat fiind caracterul său atipic: Transavia este o companie integrată care urmărește producția „de la bob la furculiță“, adică de la cultivarea de cereale până la produsul finit. Creșterea companiei – care a ajuns anul trecut la venituri de aproape 160 de milioane de euro – s-a datorat inclusiv unor achiziții făcute în ultimul deceniu, cum ar fi preluarea companiilor Avicola Brașov, Food 2000 din Bocșa, precum și a unui producător de carne din Codlea. De altfel, în niciun an, bugetul de investiții al Transavia nu a fost mai mic de 20 de mili­oane de euro.

„Ne pare rău că la noi nu este tradiția țărilor din Vest, unde companiile sunt ținute 50-100 de ani în familie“, spune Theodora Popa, din perspectiva celei care a crescut odată cu compania, urmă­rin­du-și îndeaproape tatăl în tot procesul construcției. Nu este pentru prima dată când ea afirmă într-un interviu că, în co­pi­­lărie, nu obișnuia să se joace cu pă­pu­șile, ci comanda la un telefon de ju­cărie furaje pentru pui, așa cum îl vedea pe tatăl său.

În definitiv, cazul Theodorei Popa se nu­mără printre „excepțiile fericite“ în materie de succesiune, după cum formulează Dan Ștefan, managing partner la Autonom și membru al boardului Family Business Network România, parte dintr-o rețea inter­națională care cuprinde cele mai mari afaceri de familie din lume. Alte ex­cep­ții fericite din România sunt familile Vlad (Fildas), Timiș (Cris-Tim), Madar (Te­mad), Cepalis (Te-Rox), Doicescu (Bog’Art).

Până la urmă, cu câteva flori (familii) nu se face primăvară, însă acestea nu sunt nici de neglijat. Nu, cât timp lista de mai sus reunește unele dintre cele mai importante afaceri antreprenoriale româ­nești.

Cine, cât, cum

Transavia și Cris-Tim sunt cele mai mari companii românești din indus­tria cărnii, dar liderul pieței rămâne compania cu acționariat chinez Smithfield România.

• Venituri. Transavia, compania familiei Popa, a avut în 2018 venituri de circa 160 de milioane de euro, cu 15% mai puțin decât Smithfield. Nu­mărul de angajați ai produ­că­torului din Alba Iulia depășește 2.000 de persoane.
• Export. Transavia exportă aproximativ 15% din producție către UE sau Africa. Compania exportă produse proaspete sub brandul unor retaileri străini sau sub marca proprie premium Fragedo.
• Desfacere. Spre deosebire de alți producători români din industria cărnii, Transavia nu are magazine proprii, ci își vinde produsele prin marile rețele de retail. Totodată, compania are clienți direcți de talie mare, unul dintre aceștia fiind rețeaua de restaurante fast-food McDonald’s.

FOTO: Laszlo Raduly/NewMoney