Cum a ajuns să fie Vladimir Putin noul „țar internațional al energiei”

Mimi Noel 29/12/2017 | 15:42 Global
Cum a ajuns să fie Vladimir Putin noul „țar internațional al energiei”

 

Acest articol apare în numărul 30 (18 decembrie – 7 ianuarie) al revistei NewMoney

Acordul privind reducerea producţiei dintre Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi producătorii de ţiţei din afara cartelului a fost prelungit pe tot parcursul anului 2018, s-a decis la Viena pe 30 noiembrie. Vladimir Putin a avut un cuvânt greu de spus în această decizie pe care o aștep­tau cu nerăbdare și producătorii ame­ricani de gaze și țiței de șist.

Mai bine de jumătate de secol, ministrul saudit al petrolului a putut mișca piețele doar cu câteva cuvinte bine alese în legătură cu deciziile pe care Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) le-ar putea lua la urmă­toarele sale reuniuni, generând profituri de milioane dacă nu chiar miliarde de dolari pentru cei cu acces la infor­mațiile respective.

Acum însă, aceste atuuri au dispărut. Chiar dacă reuniunile OPEC încă mai influențează prețurile, nu vocea Arabiei Saudite este cea care contează cel mai mult, ci ce anunță un stat non-OPEC – Rusia, mai exact președintele acesteia, Vladimir Putin.

De când a încheiat pactul cu OPEC anul trecut pentru a limita producția de petrol, Putin a devenit cel mai influent jucător al grupului. Sau, în formularea unui senior al Organizației care a dorit să-și păstreze anonimatul, liderul rus este cel care decide acum direcția de acțiune.

O ALIANȚĂ INCOMODĂ. Influența tot mai mare a Kremlinului în interiorul cartelului reflectă o politică externă menită să contracareze influența americană la nivel global printr-un mix de măsuri ample economice, diplomatice, militare și de intelligence. O strategie care, susținută și de vastele resurse naturale ale Rusiei, pare să dea roade.

„Putin este acum țarul mondial al energiei“, spune Helima Croft, fost analist în cadrul CIA care conduce acum strategia globală pentru bunuri de larg consum în cadrul RBC Capital Markets din New York.

Poziția de forță a lui Putin a fost evi­dentă și la reuniunea celor 14 membri ai OPEC organizată la Viena pe 30 noiem­brie, la care au participat și state non-OPEC precum Rusia sau Mexic. Scopul reuniunii – cât timp va mai fi prelungit acordul privind limitarea producţiei de petrol (s-a decis să fie până la sfârşitul anului 2018, n.r.).

Miza este chiar stabilitatea politică a tuturor statelor implicate, printre ele Kazakhstan și Azerbaidjan, două foste republici aduse de Putin în acest acord. Toate statele participante la acord asigură circa 60% din țițeiul pla­netei.

Luna trecută, Putin a încurajat o creș­tere de scurtă durată a prețului la petrol în ajunul primei vizite făcute vreodată de un rege saudit în Rusia pentru a transmite mesajul că acordul de reducere a producției trebuie menținut până la sfâr­șitul lui 2018. Nu a renunțat la politica sa de suspans și a subliniat totuși că nu a luat o decizie finală în acest sens. Cert este că remarcile lui Putin au determinat atât statele OPEC, cât și pe cele non-OPEC să se grăbească să securizeze o poziție comună.

Pentru unii, rămâne o alianță inco­modă. Arabia Saudită, cel mai mare și nefericit acum exportator mondial de țiței, a dus greul acestor reduceri prelungite ale producției. Mai mult, saudiții se plâng că unii producători s-au aliat între ei și nu respectă întru totul acordul.

AMENINȚAREA AMERICANĂ. În plus, liderul de la Kremlin le-a dat emoții până în ultimul moment, arătându-se încă reti­cent în privința prelungirii acordului, spun surse apropiate părții saudite. După comentariile amintite făcute de Putin, Kremlinul a trimis mesaje amestecate, în parte pentru a-i împăca pe baronii ruși ai petrolului – precum Igor Sechin, șeful Rosneft sau pe Vagit Alekperov, miliardarul de la Lukoil. Dar și pentru a ține sub control creșterea prețurilor la petrol, fapt care dacă s-ar întâmpla ar impulsiona companiile americane să extragă și mai mult gaz și țiței de șist. Producția internă de resurse de șist este așteptată să crească cu 10 milioane de barili anul vii­tor, nivel pe care-l pot depăși doar Rusia și Arabia Saudită.

Putin, care s-a alăturat OPEC într-o alianță fără precedent în momentul în care prețurile țițeiului au ajuns la aproape 20 de dolari pe baril, iar piața era suprasaturată, mai are un motiv pentru care nu-și dorește o creștere prea mare a cotațiilor la barilul de țiței. Rubla rusească s-a depreciat puternic, ceea ce este în avantajul exportatorilor.

Pentru producătorii ruși însă, reducerea producției este tot mai greu de suportat. În condițiile în care indicele Brent este la nivelul de 63 de dolari per baril, cu 30% mai mult decât anul trecut, aceș­tia și-ar dori o creștere a nivelului pro­ducției. În decembrie, Rosneft anunța în mod surprinzător că este pregătit să dea drumul la robinet.

Dacă înainte de reuniunea de la Viena erau în picioare trei scenarii – acordul va lua sfârșit la finalul lui 2017, în martie 2018 sau va fi prelungit pe toată durata anului viitor –, acum lucrurile s-au clarifi­cat, influențate decisiv de nivelul actual de preț și de realitățile geopolitice.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.
← Close