Credibilitatea oricum limitată a sectorului criptomonedelor a primit o lovitură puternică după colapsul unui jucător foarte important din piață, FTX

Prăbușirea FTX a dat o lovitură fatală re­putației și aspirațiilor sectorului criptomonedelor (crypto), fiind considerat momentul „Lehman Brothers“ al industriei. Odată cu prăbușirea imperiului lui Sam Bankman-Fried (30 de ani), care mar­­chează și cel mai mare colaps de o zi al unei averi personale din istorie, se redeschide dez­baterea în jurul entită­ților financiare centralizate și al proto­coa­­lelor des­centralizate.

FTX ajunsese să aibă ca imagine vedete precum baschetbalistul Steph Curry sau jucătorul de fotbal american Tom Brady. Brandul era expus peste tot în arena de bas­chet a celor de la Miami Heat, de exemplu, sau pe mașinile de curse din Formula 1. Compania lui Sam Bankman-Fried a chel­tuit enorm pentru a ajunge în zona de mainstream, pentru a intra în ca­sele a cât mai multor oameni. Fondatorul companiei și-a proiectat imaginea de miliardar, filantrop și donator al Parti­dului De­mocrat, ba unii chiar l-au descris drept un John Pierpont Morgan al finanțelor digitale.

Prin această strategie, FTX a sperat că va câștiga mai multă credibilitate și că va fi ascultată de autoritățile de reglementare, comentează Financial Times. Și s-a do­vedit destul de convingătoare, vor­bind și pe limba celor care se ocupă de reglementare financiară, și pe cea a investitorilor, și pe cea a avocaților. A devenit fața acceptabilă a criptoversului și a căutat să influențeze viitoarea abordare legislativă a acestei lumi a activelor digitale.

A venit însă căderea. Grea și rapidă. Cu doar două săptămâni în urmă, Sam Bankman-Fried era în stratosferă – FTX ajun­sese la valoarea de piață de 32 de miliarde de dolari (a treia ca valoare în rândul criptomonedelor), iar averea lui era estimată la 16 miliarde de dolari. Pentru entuziaștii investitori cu capital de risc (fondurile de venture capital) din Silicon Valley era un soi de geniu financiar care îi putea con­vinge pe investitori în timp ce se relaxa cu jo­curi video. Părea destinat să ajungă pri­mul trilionar al lumii. La Washington devenise fața frecventabilă a sectorului criptomonedelor, comunicând cu avocații și finanțând eforturile de a influența reglementarea, comentează și The Economist.

Din toate astea, azi au mai rămas doar un milion de creditori furioși, zeci de firme cvasifalimentare din sectorul criptomonedelor și tot mai multe anchete penale. Implozia pe repede înainte a FTX a dat o lo­vi­tură critică industriei erodate deja de eșe­curi și de scandaluri de tot soiul. Și parcă niciodată până acum criptomonedele nu au părut atât de ilegale, inutile și perdante.

Erodarea

Cu cât ies la iveală mai multe detalii despre prăbușirea FTX, cu atât mai șocantă devine întreaga poveste. Termenii și condițiile bursei proprii spuneau că nu poate împrumuta activele clienților (în va­loare de 14 miliarde de dolari) către propriul braț de tranzacționare. Cu toate acestea, a făcut asta, mutând active în valoare de opt miliarde de dolari către Alameda Re­search, o firmă de trading deținută de Bankman-Fried. La schimb, a acceptat propriile monede/tokenuri digitale scoase din joben. O fatală tranzacție a expus gaura din contabilitate, iar cireașa de pe tort a venit când, după falimentul FTX în America, sute de milioane de dolari s-au evaporat misterios din conturile firmei cu pricina.

La momentul de apogeu, valoarea de piață a tuturor criptomonedelor crescuse la aproximativ 3.000 de miliarde de dolari, de la circa 800 de miliarde de dolari la începutul anului 2021. Astăzi este din nou aproape de vechiul nivel, la 830 de miliarde de dolari. Și tot acum, așa cum se în­tâmplă la finalul oricărei febre, întrebarea este dacă pot criptomonedele să fie utile la altceva în afară de șmecherii și specu­lații financiare.

Inițial, promotorii criptomonedelor pro­mi­teau o tehnologie care ar putea accelera intermedierile financiare, le-ar putea face mai ieftine și mai eficiente. Doar că, odată cu fiecare scandal care iese la iveală, crește probabilitatea ca inovatorii autentici să fie dezamăgiți și să părăsească industria. Implicit, aceasta din urmă se va diminua.

Potențialul tehnologic

Dar chiar și uitându-ne la haosul de la jumătatea lunii noiembrie din jurul FTX, merită să ne amin­tim potențialul tehnologiei, dau o șansă britanicii de la The Economist.

Sistemul bancar convențional are nevoie de o infrastructură vastă pentru a men­ține încrederea între persoane care nu se cunosc. Este un mecanism scump și are nevoie de oameni din interior ca interfață. Blockchainurile publice, dimpotrivă, sunt construite ca o rețea de computere, tran­zac­țiile sunt transparente și, teoretic, de în­credere. Și aranjamentele care ar fi costi­sitoare sau impracticabil de aplicat în lu­mea reală devin posibile – de exemplu, le-ar permite artiștilor să-și păstreze o parte din profiturile obținute din revânzarea operelor lor digitale.

Dezamăgirea este că, la 14 ani de la inventarea blockchainului bitcoin, această promisiune a tehnologiei nu a fost exploa­tată decât marginal. Frenezia din jurul criptomonedelor a atras talente de top din uni­versități și de pe Wall Street, dar și bani de la fonduri de venture capital, fonduri su­ve­rane și de pensii. Cantități imense de bani, timp, talente și energie au fost fo­lo­site pentru a construi practic un soi de ca­­­zinouri virtuale.

Versiunile eficiente și descentralizate ale funcțiilor financiare (schimburi valutare sau împrumuturi) există. Numai că mulți con­sumatori nu au încredere să le acceseze, de teamă să nu-și piardă banii. În schimb, sunt folosite pentru a specula pe tokenuri instabile. Abundă evident escrocii, cei care spală bani sau vor să evite sancțiuni.

Cu toate aceste date pe masă, un sceptic ar putea spune că acum este momentul ca industria criptomonedelor să fie os­tra­cizată pentru totdeauna. Doar că o societate capitalistă le permite investitorilor să-și asume riscuri și să piardă atunci când pariul lor dă greș.

Chiar dacă sectorul a su­ferit o implozie, impactul asupra sistemului financiar a fost gestionabil. Dintre cei care au susținut FTX – firma califor­niană de venture capital Sequoia, fondul su­veran Temasek, din Singapore, și un fond de pensii din Ontario – cu toții au pierdut bani, dar nu catastrofal.

Mai mult, scepticii trebuie să admită că nimeni nu poate prezice în definitiv care dintre inovații vor da roade și care nu. Omenirea trebuie să aloce timp și bani deo­potrivă metaversului, fuziunii nucleare, na­velor spa­țiale și multor altor tehnologii care s-ar pu­tea să nu se transforme niciodată în ceva bun. Sectorul criptomonedelor nu a făcut excepție de la această viziune. Pe mă­­sură ce economia virtuală se dezvoltă, aplicații utile descentralizate pot apărea de oriunde. Tehnologia din spate continuă să se îmbunătățească. De exemplu, un upgrade făcut blockchainului Ethereum în sep­tembrie a redus radical consumul de energie, ceea ce îi va permite să gestioneze volume tranzacționate mult mai eficient.

Gestionarea descentralizării

Așa că, în loc să suprareglementeze sau să elimine pur și simplu criptomonedele, legiu­i­torii ar trebui să se ghideze după două principii. Unul este să se asigure că furtul și frauda sunt minimizate, la fel cum se în­tâmplă în cazul oricărei activități financiare. Al doilea – să țină sistemul financiar mainstream departe de perturbările induse de criptomonede.

Deși blockchainu­rile au fost concepute explicit pentru a ocoli reglementările, aceste principii jus­ti­fică reglementarea in­s­­tituțiilor care acțio­nează ca gardieni ai crip­tosferei. Un pas evident este impunerea ca depozitele consumatorilor să fie dublate de active lichide. Un al doilea ar fi regulile de divulgare, care să permită expunerea unui împrumut dubios masiv către divizia de trading a exchange-ului. Monedele stabile, care sunt me­nite să-și păstreze valoa­rea în monede din lumea reală, ar trebui re­glementate ca și cum ar fi instrumente de plată la bancă.

Dacă industria criptomonedelor va su­pra­viețui sau va deveni o curiozitate finan­ciară nu va depinde de reglementări, în definitiv. Cu cât apar mai multe scandaluri, cu atât întreaga construcție și ambițiile legate de ea se clatină. Nici măcar sirena ino­vației nu-i va mai seduce pe investitori și utilizatori, care se tem că banii lor vor dispărea. Pentru ca această industrie să renască, va trebui să-și găsească un uz va­lid și să lase deoparte orice echivoc, conchid britanicii de la The Economist.

Ratare

Căderea FTX a subminat șansa ca, la un moment dat, criptomonedele să fie incluse în portofolii mainstream.

• DETURNARE. Cel puțin 266 de milioane de dolari au fost retrași din FTX în decurs de 24 de ore. Bankman-Fried ar fi transfe­rat în secret 10 miliarde de dolari din fondurile clienților FTX către Alameda Research, fond de hedging controlat tot de el.
• LOBBY. Bankman-Fried a cheltuit sume importante la Washington pentru o reglementare mai strictă, care să-i favorizeze însă propriul business, făcând totodată industria mai frecventabilă pentru autoritățile bancare americane.
• DETAȘARE. Bursele de active digitale precum Binance, Crypto.com, Coinbase, OKX sau Deribit caută să-și convingă clienții că dețin suficiente rezerve.

Acest articol a apărut în numărul 153 al revistei NewMoney

FOTO: Getty