Cine este „vânătorul de talente” care a creat și vândut primul ceas inteligent românesc?
Andrei Pitiș a dobândit notorietate în 2017, odată cu vânzarea Vector Watch către Fitbit. Ce înseamnă acest nume, dincolo de povestea ceasului inteligent?
Acest articol a apărut în numărul 61 (18 – 31 martie 2019) al revistei NewMoney
Sâmbătă, 2 martie 2019, Biblioteca Centrală a Politehnicii din București. Peste 200 de tineri care reprezintă cele 65 de echipe participante la pre-acceleratorul de startup-uri, Innovation Labs, așteaptă să intre în competiție. După circa 30 de ore de emoții și prezentări curajoase ale proiectelor de business în domeniul tehnologiei, 23 de echipe au fost acceptate în etapa de zece săptămâni a programului de dezvoltare și mentorat al Innovation Labs. Ulterior, numărul echipelor a ajuns la 70, după ce în centre universitare din țară ca Iași, Timișoara, Cluj au avut loc competiții asemănătoare celei din București. Emoțiile vor continua până pe 20 mai, când echipele își vor susține proiectele în fața unor posibili investitori ori reprezentanți ai unor companii dispuse să finanțeze idei și startup-uri din IT.
Este cea de-a șasea ediție a unui proiect demarat în 2013, prin intermediul căruia mediul de business și educațional le oferă studenților posibilitatea de a intra în antreprenoriat încă din anii terminali ai facultății. Innovation Labs este însă și o poveste bazată pe experiența unui investitor în tehnologie care în urmă cu șase ani își dorea să investească în startup-uri din România. Mai trebuia însă să le și găsească.
A FOST ODATĂ ÎN AMERICA. Andrei Pitiș are 46 de ani și a absolvit în 1996 Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București. A început să lucreze încă din facultate pentru mari companii din IT, iar ulterior a fondat Vector Watch, startup-ul care a dezvoltat primul ceas inteligent românesc, preluat în 2017 de americanii de la FitBit într-o tranzacție estimată la circa 15 milioane de dolari. Însă, într-o formă sau alta, toate drumurile din business ale lui Pitiș au dus către Innovation Labs.
Încă din facultate, Andrei Pitiș a încercat să se finanțeze singur. A început ca programator, lucrând pe proiecte punctuale pentru diferite companii românești și americane. În paralel, a devenit contributor Linux. „Chestia asta mi-a adus o recunoaștere internațională“, spune el. În 1996, după terminarea studiilor, a început să se uite mai serios către Statele Unite și a devenit cofondator al unui startup în Silicon Valley, alături de un român și de un american.
„Fizic, am ajuns în Statele Unite abia în 1997 și atunci am început să iau legătura cu lumea de startup-uri americane, care începea să se dezvolte în Silicon Valley încă din 1996“, își amintește Pitiș. A fost momentul în care a început să învețe mecanismele din spatele fenomenului Silicon Valley, gândindu-se permanent cum ar putea fi aplicat sistemul de acolo și la noi.
În același timp, în țară, a fost unul dintre membrii echipei care a dezvoltat RoEduNet, un program ce avea ca scop dezvoltarea unei rețele care să asigure servicii de comunicaţii de date pentru instituţiile de cercetare şi academice de toate gradele din România.
În 2000, a deschis în România o filială a Auctionwatch, un startup ale cărui baze le-a pus tot în Silicon Valley, devenit între timp Vendio, care oferea diverse servicii pentru vânzătorii de pe eBay. În 2004, s-a retras din compania fondată în Silicon Valley, iar un an mai târziu, a început să conducă operațiunile din România ale companiei americane Ixia, specializată în sisteme de testare a performanțelor rețelelor. A rămas aici până în 2010, timp în care numărul de angajați a crescut de la 30 la 250. „În 2010, am plecat să investesc în startup-uri și am văzut că nu găsesc startup-uri“, spune acum, cu sinceritate, Andrei Pitiș. A încercat, în schimb, să facă pe cont propriu ceva și a deschis o firmă care făcea tehnologie pentru comunicații, dar nu a rezistat pe piață.
Vânătoarea de startup-uri. N-a renunțat însă la ideea de a se implica în startup-uri ca business angel și a început să participe la diferite conferințe și evenimente pentru a înțelege ce este greșit în „ecosistemul“ românesc de startup-uri. O primă concluzie a fost că sunt prea puțini oameni care încearcă să pornească o afacere pe cont propriu. Inițial, a crezut că nu există suficienți bani în piață. Așa că a fost cofondator al TechAngels, o rețea de business angels prin intermediul căreia antreprenorii își pot prezenta proiectele și pot obține finanțare, inițiativă pornită alături de oamenii de afaceri Radu Georgescu și Bogdan Iordache.
Când au existat banii, a constatat că „majoritatea oamenilor tehnici buni care pot să facă și chiar să execute un plan de business se angajau și plecau afară“. O concluzie și o realitate care l-au îndreptat către modelele antreprenoriale din Statele Unite, Israel și Germania, construite pe acceleratoare și pre-acceleratoare de startup-uri.
Mai mult, a înțeles că în modelul american și în cel israelian traseul unui absolvent de facultate nu este doar către un simplu job, ci și către un startup. Și atunci și-a îndreptat atenția către sistemul de învățământ superior de la noi. În acea perioadă, avea niște cursuri la Facultatea de Automatică și Calculatoare de la Politehnica din București, în calitate de profesor asociat. Aici, a apelat și la ajutorul profesorului Răzvan Rughiniș, alături de care a decis să pună bazele unui pre-accelerator de startup-uri.
Această idee a fost validată în 2011, când cei doi au lansat programul Ixia HiTech Business Challenge. Fosta companie condusă de Pitiș a acordat suportul material pentru ideea celor doi. „Andrei a obținut un buget de 25.000 de dolari pe care am decis să îl dăm echipei care poate convinge că produsul ei digital se poate transforma în afacere“, completează Răzvan Rughiniș.
Fenomenul Clever Taxi. Și așa a început totul. O comisie din care au făcut parte cei doi, dar și alți oameni din mediul antreprenorial și educațional a trecut la jurizarea a două proiecte. Câștigător a fost Talentbuddy, dezvoltat de studenții de atunci Vlad Berteanu și Andrei Soare, cei doi avându-l ca mentor pe Octav Druță, cofondator al afacerii. Talentbuddy era o platformă interactivă pentru programare care-i ajuta pe studenți să se pregătească pentru interviuri în căutarea unui loc de muncă. În prima fază, Talentbuddy oferea cursuri pentru 14 limbaje de programare, iar ulterior a dezvoltat și alte cursuri.
Startup-ul a primit cei 25.000 de dolari, iar în 2013 era deja structurat ca o companie. În 2016, Talentbuddy era preluată de Udemy, liderul mondial în domeniul cursurilor online, cu peste 10 milioane de studenți care învață 40.000 de cursuri în 190 de țări. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.
Cel de-al doilea proiect jurizat atunci a fost o aplicație cu ajutorul căreia poți să chemi un taxi, dezvoltată de Mihai Rotaru și Alexandru Dumitru, numită Clever Taxi. Demonstrația celor doi a fost apreciată doar de Andrei Pitiș. „Eu am vrut să câștige Clever Taxi“, mărturisește el. Pentru că i-a plăcut atitudinea creatorilor aplicației și modul în care a fost prezentată, Pitiș a decis să finanțeze proiectul din resurse financiare proprii.
Clever Taxi a început să fie dezvoltată cu succes, iar în proiect s-a implicat în scurt timp un alt investitor în serie în tehnologie, Călin Fusu. În 2017, aplicația a fost preluată de mytaxi, o companie din portofoliul grupului auto german Daimler, în urma unei tranzacții estimate de piață la cel puțin zece milioane de dolari.
Clever Taxi nu este singurul startup în care a avut încredere Pitiș. El a investit bani și cunoștințe în Bittnet Systems, un integrator IT&C și furnizor de servicii de training IT. Compania, controlată de frații Mihai și Cristian Logofătu, a ieșit din 2015 pe piața Aero a Bursei de Valori București, iar capitalizarea bursieră a companiei a crescut de cinci ori în următorii trei ani.
Pe cont propriu. După experiențele cu startup-urile pe care începuse să le crească și companiile pe care le-a condus cu succes, Andrei Pitiș a țintit permanent către zona antreprenorială. Voia un business propriu. Întâmplarea a făcut ca în iarna lui 2013 să sufere un accident la schi, în Austria, în urma căruia a rămas imobilizat la pat pentru o perioadă destul de lungă.
Pentru a-și monitoriza sănătatea, și-a cumpărat un ceas inteligent Pebble, dezvoltat de o companie canadiano-americană, și un pedometru care să-i măsoare numărul de pași, creat de americanii de la Fitbit. „Atunci m-am gândit că toate funcțiile pe care le făceau cele două gadgeturi ar fi bine să fie într-un singur ceas“, povestește Pitiș. Practic, acesta a fost actul de naștere al fenomenului Vector Watch, primul ceas inteligent românesc.
În paralel cu Vector Watch, Pitiș demarase, alături de Rughiniș, proiectul Innovation Labs. La început, au fost puține proiecte înscrise în concurs, însă, chiar și așa, au descoperit suficient de mulți studenți bine pregătiți, pe care Pitiș i-a implicat în Vector Watch. Ceasul a fost dezvoltat de români până în 2017, când Vector Watch a fost achiziționat de compania americană Fitbit, liderul global al pieței de gadgeturi purtabile, pentru 15 milioane de dolari. După vânzare, echipa de la Vector Watch a fost integrată în Fitbit, iar Pitiș a preluat funcția de vicepreședinte pentru inginerie al companiei.
„În ziua de azi, orice achiziție de tehnologie are echipa ca unul din elementele principale, pentru că să găsești oameni buni e foarte greu“, explică Pitiș. În paralel cu consolidarea Fitbit, Pitiș a continuat proiectul său de suflet, Innovation Labs. Recunoaște că de-a lungul timpului s-a implicat ca mentor sau ca business angel în mai multe startup-uri sau idei prezentate la Innovation Labs. Cu toate astea, a decis recent să să retragă de la coordonarea proiectului, aducându-l ca președinte al boardului Innovation Labs pe Vladimir Oane, un antreprenor de 36 de ani care a scris, la rândul său, o altă poveste de succes legată de un startup, uberVU.
Specializată în monitorizarea informațiilor care apar pe rețelele sociale despre companii, uberVU a fost creată în 2007 de Vladimir Oane, alături de Dan Ciotu și de Dragoș Ilinca. În 2014, uberVU a fost cumpărată de HootSuite, unul dintre cei mai mari jucători mondiali care oferă corporaţiilor instrumente de management al prezenţei în rețelele sociale, într-o tranzacție estimată de media de specialitate la 15-20 de milioane de dolari.
„Când eram în facultate, aș fi dorit și eu un program de tipul Innovation Labs. Dacă mă gândesc să fac un nou proiect antreprenorial, voi căuta oameni prin Innovation Labs“, spune acum Vladimir Oane. În opinia lui Andrei Pitiș, Innovation Labs este util pentru că le dă posibilitatea investitorilor sau companiilor să descopere oameni care nu sunt chiar de nota 10 în facultate, însă au spirit antreprenorial și idei care se pot transforma în business. „Ar putea să aibă talente pe care școala tehnică le ignoră cu desăvârșire și în unele cazuri chiar le pedepsește“, adaugă Andrei Pitiș. În plus, mai spune acesta, tinerii care vin la Innovation Labs au expunere totală. Pot fi văzuți atât de companii și de fonduri de investiții, cât și de investitori de tip angel, după cum pot fi și promovați în presa de specialitate. Adică, cel mai bun mediu pentru a se lansa într-un demers antreprenorial.
Andrei Pitiș nu ascunde faptul că și el este un investitor activ în ideile de la Innovation Labs, exemplu fiind chiar povestea Vector Watch. El este interesat acum în special de proiecte pe zona de cyber security, pentru că acestea pot fi aplicate în orice domeniu, de la agricultură până la medicină ori retail. Iar capitalul uman care intră acum în Innovation Labs este mult diferit față de primele ediții. „Am ajuns să lucrăm cu zece universități partenere“, mai spune Vladimir Oane. Este vorba de facultăți din centre universitare ca București, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu și Iași.
Revenind în actualitate, cele 23 de echipe de la Innovation Labs care au trecut de prima fază sunt în plin proces de mentorat, timp în care ideile lor sunt „finisate“ de specialiști din diferite domenii. Și asta, pentru că pe 20 mai vor fi susținute proiectele demo. Atunci vom afla dacă pre-acceleratorul de startup-uri va da un nou Clever Taxi sau, de ce nu, un nou unicorn UiPath.
Cuibul îngerilor
Investițiile de tip business angel au început să se dezvolte după anii 2000, când mai multe startup-uri cu potențial de creștere au solicitat finanțare.
Radu Georgescu. Este unul dintre cei mai cunoscuți investitori în serie. Deține Gecad Group, companie prin intermediul căreia a avut mai multe investiții în startup-uri, în special din zona tehnologiei.
Sergiu Neguț. A devenit vizibil după ce a dezvoltat rețeaua medicală Regina Maria, fondată de doctorul Wargha Enayati, care a fost vândută inițial către fondul de investiții Advent și apoi a fost preluată de Mid Europa Partners.
Marius Ghenea. Cu mai multe investiții de tip angel în Europa de Est, este unul dintre oamenii de afaceri care urmăresc, în cea mai mare parte, businessuri tehnologice.
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney