Cine este timișoreanul care a făcut afaceri în Austria, iar acum ridică birouri de 30 de milioane de euro în România
De la Viena la Timișoara sunt ceva mai mult de 500 de kilometri. O distanță care pentru timișoreanul Virgil Tornoreanu (48 de ani) nu a fost niciodată o barieră, chiar dacă drumul său antreprenorial a avut primul pitstop în Austria și a continuat apoi prin România. De-a lungul timpului, omul de afaceri a jonglat cu mai multe domenii, fără vreo legătură evidentă între ele. Numai că aparențele (mai și) înșală.
A absolvit facultatea de construcții din Viena și a studiat informatică economică în Germania, dar mărturisește că, atunci când s-a decis să plece în Austria, în 1990, nu știa „niciun cuvânt în germană“. Timp de nouă ani a lucrat într-o firmă austriacă de construcții, avansând de la poziția de desenator tehnic la cea de manager. Ulterior, în 2000, convins că a acumulat suficientă experiență ca angajat, Virgil Tornoreanu a ales calea antreprenoriatului și a creat de la zero, tot în Austria, o firmă de construcții care activa în special în domeniul caselor cu consum de energie zero, din acționariatul căreia avea să iasă mai apoi.
BEGA-OFFICE. Spre finalul lui 2005 a decis însă să se întoarcă în România și a pus pe picioare mai multe businessuri în orașul său natal, Timișoara. A rămas totuși aproape de cele două domenii pe care le-a studiat, construcțiile și informatica economică, astfel că a fondat o companie de construcții, Werk MB Construct, cu afaceri de peste 36 de milioane de lei anul trecut, respectiv o firmă de software, Vox FileMaker Solutions, cu un business de 6,7 milioane de lei în 2016.
Totodată, el deține și resellerul Apple Vox Store. Recent, Tornoreanu a făcut un nou pariu de business, investind alături de un om de afaceri turc, Ruhat Kemaloglu, într-o companie de dezvoltare imobiliară, Werk Property Group. Dincolo de un ansamblu rezidențial de 60 de apartamente, proiectul imobiliar de referință al lui Tornoreanu este un parc de birouri în Timișoara, Vox Technology Park, cu o investiție pe măsură, de aproape 30 de milioane de euro.
Construcția proiectului de birouri, ce va avea o suprafață închiriabilă de 26.000 de metri pătrați, a demarat în vara anului trecut, iar Tornoreanu spune că ar urma să fie finalizat în decembrie anul acesta. Trăgând linie, decizia omului de afaceri de a investi în acest domeniu vine în condițiile în care piața imobiliară timișoreană a fost una dintre cele mai efervescente din țară în ultimii ani.
Chiar dacă stocul de spații de birouri din orașul de pe Bega se ridica la mijlocul lui 2016 la puțin sub 130.000 de metri pătrați (față de 2,1 milioane de metri pătrați în Capitală), Timișoara a fost în 2016 cel mai activ oraș din provincie la capitolul tranzacții de închiriere de birouri, cererea din piață ridicându-se la aproape 36.000 de metri pătrați, potrivit companiei de consultanță imobiliară Esop.
Altfel spus, într-un singur an, peste un sfert din spațiile office existente în Timișoara au fost închiriate, demonstrând că cererea în piață se află la cote deloc de neglijat. Un interes semnalat și valorificat de altfel și de alți dezvoltatori, în special români, care au decis să investească în imobiliarul de pe Bega. Printre exemple, Iulian Dascălu și al său proiect mixt, Openville, care va include și șapte clădiri office cu o suprafață închiriabilă cumulată de 130.000 de metri pătrați, sau Ovidiu Șandor, dezvoltatorul proiectului multifuncțional Isho, care va aduce în piață alți 50.000 de metri pătrați.
AUTO vs IT. Înapoi în birourile dezvoltate de Virgil Tornoreanu, omul de afaceri spune că proiectul era pre-închiriat în proporție de 53,95% la începutul lunii iunie, exclusiv de companii care activează în domeniul IT. Iar proiectul Vox Technology Park ar urma să aibă și un spațiu de 1.000 de metri pătrați dedicat startup-urilor. „Cine va avea un prototip sau un MVP (minimum viable product – produs minim viabil, n.r.) va avea posibilitatea să vină să lucreze în acest spațiu și să îl dezvolte. Noi ajutăm cu finanțarea și marketingul“, explică Tornoreanu.
Chiar dacă cererea pentru închirierea birourilor Vox vine în special din zona IT, un sector care s-a dezvoltat spectaculos în ultimii ani în România, omul de afaceri recunoaște că Timișoara încă mai are de lucrat la atragerea investițiilor în acest domeniu, fiind în urma Clujului la acest capitol. „Industria auto s-a dezvoltat puternic în Timiș, atrăgând practic toți absolvenții, pe când partea de IT a rămas în urmă. (…) Clujul s-a dezvoltat foarte mult în IT, a mers în fața Timișoarei“, nuanțează el. Chiar și așa, omul de afaceri adaugă că, în ansamblu, piața forței de muncă din Timiș trece printr-o penurie de angajați: la sfârșitul lunii martie, cea mai mică rată a șomajului la nivel național se înregistra în județele Timiș și Ilfov – doar 1,1%, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. „Noi am fost nevoiți să angajăm în compania de IT tineri de 16-17 ani, care erau încă în liceu, astfel că am semnat contractele cu părinții lor. Erau vârfuri, e adevărat“.
Cum piața imobiliară a crescut spectaculos în ultimii doi-trei ani, nu e deloc de mirare că o serie de dezvoltatori au început să investească în acest sector, care continuă să aducă profituri superioare multor alte tipuri de plasamente. Ca o paranteză, randamentul investițional pentru tranzacționarea clădirilor de birouri din Timișoara se ridica la 8% în primul trimestru al acestui an, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield.
De altfel, yield-ul (randamentul) este similar cu cel de pe alte piețe secundare importante din România, precum Cluj-Napoca sau Brașov, însă este o idee mai mare decât cel înregistrat în București – 7,25%. Pe de altă parte, nivelul mediu al chiriilor office din orașul de pe Bega se ridică la circa 14 euro/metru pătrat/lună, similar cu cel din Cluj, dar cu un sfert mai mic față de Capitală.
Deocamdată, Tornoreanu spune că „sunt argumente și pentru a ține, și pentru a vinde clădirea“, dar o decizie fermă în acest sens încă nu a fost luată. În fond, la Timișoara a mai existat un exit al unui român dintr-un proiect de birouri, după ce Ovidiu Șandor a vândut către fondul de investiții NEPI parcul office City Business Center. Așadar, precedent există.
FOTO: Rainfall Agency
