Chiar dacă cererea de credite s-a redus anul trecut, iar băncile au înăsprit con­dițiile, numărul românilor cu datorii rămâne ridicat

Chiar dacă cererea de credite s-a redus anul trecut, iar băncile au înăsprit con­dițiile pentru obținerea unui împrumut, numărul românilor care ajung în vizorul companiilor recuperatoare de creanțe rămâne ridicat.

Pentru românii cu credite, 2020 a fost un an greu. În contextul pandemiei de COVID-19, mulți au cerut amânarea ratelor la bănci. Potrivit Ministerului Finanțelor, până la sfârșitul lui septembrie 2020, soldul total al creditelor pentru care au fost aprobate solicitări de amânare s-a ridicat la 42,9 miliarde de lei (8,8 miliarde de euro). Cuantumul acestor credite – contractate de aproximativ 558.000 de debitori – reprezintă 14,7% din totalul celor acordate de întregul sector bancar local.

Lupta cu datoriile

În rest, oamenii au încercat să-și acopere cum au putut datoriile, potrivit reprezentanților KRUK România, companie specializată în recuperarea de creanțe. „Cred că oamenii au folosit din resursele pe care le aveau puse deoparte ca să-și achite datoriile în această peri­oadă“, spune Cosmina Marinescu, CEO al KRUK România, detaliind că aproape 70% din populația urbană din România cu vâr­ste între 18 și 55 de ani plătește rate, po­trivit datelor unui studiu de uz intern al compa­niei.

Raportat numai la portofoliul KRUK, în baza de date a companiei se aflau la finalul anului trecut 1,5 milioane de clienți, cu datorii de circa 17 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro). „Dacă raportăm toată această valoare a creanțelor la produsul intern brut, am ajunge la 1,6% din PIB“, detaliază Cosmina Marinescu, precizând că băncile și companiile de servicii și utilități nu au prea scos anul trecut la vânzare portofolii de datorii, din cauza pandemiei. În aceste condiții, KRUK România a avut anul trecut o cifră de afaceri de 111,6 milioane de lei (24,1 milioane de euro), în scădere față de 2019, când veniturile totale ale companiei ajunseseră la 120,4 milioane de lei (25,3 milioane de euro).

Practic, businessul KRUK România, parte a grupului polonez cu același nume, cu prezență din 2007 pe piața locală, se ba­­zează pe gestionarea în două moduri a creanțelor băncilor, companiilor de lea­sing, operatorilor de telefonie fixă și mobilă, operatorilor de televiziune prin cablu, fur­nizorilor de platforme digitale, furnizorilor de utilități, precum și ale companiilor pro­du­cătoare de bunuri de larg consum – servisare (prin care KRUK acționează pentru recuperarea datoriilor în numele clienți­lor), respectiv achiziția de portofolii.

Concret, compania colectoare de datorii negociază un pachet de datorii scos la vân­zare de o anumită en­titate, pe care îl achiziționează și apoi trece la recuperarea creanțelor de la persoanele sau companiile din portofoliul în cauză. „Puțin peste 7% din populația Ro­mâ­niei care apare cu cre­di­te are datorii, iar 2% din ei sunt clienți cu restanțe de peste 30 de zile“, spune Cosmina Marinescu.

Recuperări în pandemie

În perioada restricțiilor sanitare, și KRUK a fost nevoită să se adapteze noilor condiții. Majoritatea operațiunilor au trecut online, fiind urgen­tată astfel lansarea platformei e-KRUK, prin intermediul căreia clientul își poate alege rata pe care poate să o plătească și sem­nează un angajament online, fără a mai fi nevoie de prezența sa fizică pentru a negocia detaliile rambursării creditului. Platforma permite, evident, și plata ratei.

Tot în ultima perioadă, un studiu al companiei arăta că aproximativ 82% dintre da­tornicii care plăteau ratele cu recurență își doreau să fie recompensați. „Am creat un program de fidelitate, iar clientul câș­tigă niște puncte prin plata ratelor, puncte care se transformă în bani fie pentru achitarea datoriei, fie pentru a achiziționa vouchere cu ajutorul cărora poate plăti în diferite magazine“, adaugă Cosmina Marinescu. Aceasta mai spune că în piață sunt circa 200 de companii specializate în colectarea creanțelor, însă dintre acestea doar 30 sunt printre cei mai mari.

În cazul celor care continuă să refuze plata creanțelor, în final se ajunge la recuperarea datoriilor în instanță. În plus, aceștia intră automat în Biroul de Credit, iar pe viitor nu vor mai beneficia de împrumuturi. Mai mult, în portofoliul KRUK Ro­mânia ajung clienți care au restanțe de sute sau chiar mii de zile la plata datoriilor. Potrivit Cosminei Marinescu, mulți ajung în această situație pentru că nu au o edu­cație financiară sănătoasă, românii fiind mult mai îndatorați decât cetățenii din Italia, Spania, Cehia ori Polonia, țări în care mai are operațiuni grupul KRUK.

Cosmina Marinescu mai spune că 2% din portofoliul de clienți ai companiei, în mod consțient, nu-și plătesc datoriile. Cele mai mari restanțe, mai spune Marinescu, le au clienții din Muntenia și Transilvania, iar cele mai mici datorii sunt în zona de nord, în Moldova și Maramureș. Și românii ajung să se îndatoreze pentru că își do­resc foarte mult să fie proprietari de bu­nuri. Un studiu din 2017 realizat la nivelul Uni­unii Europene arăta că 96% dintre ro­mâni aveau o locuință în proprietate, în timp ce în Germania doar 45% din popu­lație avea statut de proprietar.

Ce, cât, unde

Analiștii financiari consideră că piața creditelor va continua să crească în perioada de după pandemie, acestea fiind generate de companiile care vor să atenueze impactul COVID-19 asupra businessului.

• În lume. La nivel mondial, piața globală a creditelor ar urma să crească de la 6.036,37 miliarde de dolari în 2020 la 6.932,29 miliarde de dolari în 2021.
• În românia. Băncile ro­mâ­nești au acordat împrumuturi în valoare totală de 84 de miliarde de lei (17,5 miliarde de euro) către sectorul neguvernamental în 2020, înregistrând o ușoară creștere în com­parație cu anul precedent.
• Monedă. În România, împrumuturile în monedă locală au reprezentat 81,7% din valoarea totală a creditelor; restul sunt în euro (15%) și dolari (3,3%).
• Categorii. Împrumuturile au fost stimulate în special de sectorul privat, cu o pondere de 57,7% din totalul creditelor acordate în 2020, în timp ce persoanele fizice au contractat noi împrumuturi în pro­porție de 42,3%.

Acest articol a apărut în numărul 123 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly