Ce strategii folosesc companiile de pe plan local pentru a recruta sute sau chiar mii de angajați. Studiu de caz: IKEA și McDonald’s

Parafrazând un popular joc al copilăriei din perioada comunistă, marile companii care caută să–și extindă businessul ar putea juca „Țară, țară, vrem anga­jați“. Studiu de caz pe piața locală: IKEA și McDonald’s.

Acest articol a apărut în numărul 44 (9 – 22 iulie) al revistei NewMoney

„Suntem în căutarea a aproximativ 350 de membri care să se alăture familiei IKEA“, spune pentru NewMoney Cas Lachaert, IKEA Pallady Store Manager. Pentru retailerul suedez, prezent pe piața locală din 2007, e o cifră care înseamnă o creștere cu aproape 50% a actualei echipe de 740 de persoane. Iar IKEA, care se pregătește de inaugurarea celui de-al doilea magazin pe plan local, situat în bulevardul Pallady din București, este doar una dintre marile companii care au anunțat recent că vor să își mărească numărul de angajați.

O campanie de recrutare a pornit și McDonald’s, cel mai mare lanț de restaurante din România, care are un plan am­bițios de extindere – doar anul acesta vor mai fi inaugurate alte șapte unități (una a fost deja deschisă, la Ploiești) și cinci McCafé-uri, dintre care două sunt în orașe noi – Focșani și Brăila. Și cum într-un restaurant de tip drive lucrează circa 75-80 de persoane, în cele de tip in-store – 50 de persoane, iar în unitățile de tip food court – situate în malluri – aproximativ 40 de persoane, responsabilii liderului pieței de restaurante au tras linie și au constatat că au nevoie de o mie de angajați.

Doar că extinderea businessurilor se lo­vește de ceea ce pare să fie o criză mai gravă (și mai greu de surmontat) decât cea economică: lipsa angajaților. Dar com­paniile mari nu se lasă descurajate – nici nu au cum, dacă vor să-și crească afacerile și să se extindă în continuare – mai ales în contextul în care apetitul ro­mânilor pentru consum este la fel de mare. „În prezent, suntem în plină recrutare pentru pozițiile de Crew, Barista, Hostess, Guest Experience Leader, Mana­ger Trainee. Și, foarte important, mizăm pe diversitate atunci când recrutăm colegi – în restaurantele McDonald’s lu­crează atât adolescenți aflați la început de carieră, cât și persoane cu experiență de muncă și de viață, care sunt un sprijin real pentru colegii care se află la primul job“, explică Irina Panaite, director Re­surse Umane în cadrul Premier Restaurants Romania, compania care operează restaurantele McDonald’s în România.

Practic, companiile mari nu exclud nicio variantă. Iar atât seniorii, cât și persoanele cu dizabilități își găsesc și ei un loc în structura celor două multinaționale. „Peste 20 dintre colegii noștri sunt seniori cu vârsta cuprinsă între 55 și 65 de ani sau mai mult. Suntem deschiși în a atrage cât mai mulți angajați seniori, deoarece considerăm că echipele mixte lucrează mai bine împreună, pentru că trec peste provocări și învață împreună“, dă un exemplu șeful viitorului magazin IKEA din Pallady. În cazul McDonald’s, companie care are în prezent 4.500 de angajați, persoanele de peste 50 de ani reprezintă aproape 5% din total. „Cel mai în vârstă angajat de la McDonald’s are 69 de ani, iar cel mai tâ­năr are 16 ani”, punctează Irina Panaite, care nu uită să amintească și faptul că numărul persoanelor cu dizabilități care lucrează în companie ar putea crește și ca urmare a recentelor schimbări în sistemul operațional.

STRATEGII DE RECRUTARE. „Încercăm să atragem candidați promovând cultura unică a companiei și folosind multiple canale de recrutare“, explică Lachaert, de la IKEA, punctând că posturile noi sunt anunțate pe site-ul companiei și platfor­mele de recrutare și că, în cazul funcțiilor de management, compania colaborează cu agenții specializate. Un rol important în procesul de recrutare îl au și rețelele de social media. Un studiu recent al companiei de consultanță My HR Lab arată că 90% din oamenii de HR din România utili­zează social media atunci când recru­tează. Astfel, atunci când este nevoie de entry level și juniori, oamenii de HR con­sideră că cele mai bune metode pe care le pot utiliza sunt site-urile care promo­vează joburi (35%), mediul academic (24%) – în special asociațiile studențești – și Facebook (20%), în timp ce pentru profesio­niști se uită mai degrabă la profilele de LinkedIn.

Bonus de prezență. În cazul concret al McDonald’s, compania speră că toate cele o mie de poziții vor fi ocupate până la toamnă, mai ales că zonele în care urmează să deschidă noi unități sunt analizate în detaliu și din timp. Recrutările încep în orașele noi „cu cel puțin nouă luni înainte, mai ales pentru echipa de coordonare a restaurantului“. Și IKEA pare să își fi făcut bine socotelile legate de completarea celor 350 de poziții libere, mai ales că stra­tegiile folosite în trecut par să fi dat roade, dacă ținem cont de faptul că gra­dul de retenție în companie este de 97%. Desigur, unul dintre factorii care îi moti­vează pe viitorii angajați este și salariul de intrare – peste medie în cazul ambelor companii (2.615 de lei la IKEA, salariu minim brut înce­pând din mai 2018 și 3.250 de lei venit brut la McDonald’s, sumă care include bonu­suri și bonuri de masă).

Oana Botolan, specialist în resurse umane, atrage atenția că, pe lângă salariu, „în funcție de tipul posturilor din organizație, se prac­tică diverse forme de bonusare punctuale, pentru a rezolva anumite posibile probleme: beneficii pentru un număr cât mai redus de zile de concediu medical, bonus de productivitate, pentru proiecte speciale (cum ar fi implementare GDPR) și desigur bonusurile «clasice» de perfor­manță“. Totodată, ambele companii își promovează oamenii intern, deci există posibilitatea de a promova pe o altă po­ziție sau de a schimba departamentele. Oameni doritori de muncă să fie, că locuri se găsesc!

Soluții de criză

Specialiștii estimează că România ar mai avea nevoie de cel puțin jumătate de milion de angajați.

• STRĂINI. „Importul“ de muncitori străini este una dintre cele mai frecvente soluții la care apelează companiile românești, însă nu fără a se lovi de obstacole. Dincolo de cele de natură birocratică, legislația actuală prevede un plafon de cel mult 7.000 de permise de muncă eliberate anual pentru angajați din afara granițelor.
• PENSIONARI. Majorarea vârstei de pensionare ar putea fi o soluție pentru detensionarea pieței, în contextul în care în România există în jur de șase milioane de persoane ieșite din câmpul muncii, iar pensia medie este de 230 de euro.
• DEȚINUȚI. Companiile private din județele în care există penitenciare cu regim deschis sau semideschis au ales să recruteze deținuți. Peste 2.000 de persoane încarcerate muncesc, reiese din rapoartele Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
• ALTE CATEGORII. Persoanele cu dizabilități și tinerii din centrele de plasament sunt tot mai frecvent recrutați de angajatorii români, în special pe posturi cu program redus de muncă.