Ce strategii adoptă micii retaileri pentru a mai atenua din creșterile explozive ale prețurilor

Încă de anul trecut, prețurile au început să crească. Încet, dar sigur. Ulterior, odată cu majorarea tarifelor la utilități, au explodat. Apoi a venit războiul din Ucra­ina, iar blocarea mai multor linii de apro­vizionare a afectat iarăși prețurile tuturor produselor.

În timp ce marile rețele de retail își fac pla­nuri de dezvoltare, micii comercianți caută permanent soluții pentru a rămâne competitivi în piață. După ce în urmă cu doi ani a găsit rețeta pentru a supraviețui efectelor pandemiei de COVID-19, retailerul vrâncean Paco, unul dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri locale controlate de antreprenori români, încearcă acum să se replieze din nou și să contracareze problemele puse de creșterea prețurilor la gaze și energie, precum și de con­flictul din Ucraina.

Puterea de negociere

În urmă cu doi ani, odată cu instituirea măsurilor sanitare impuse de pandemia de COVID-19, Feliciu Paraschiv (54 de ani), fondator al lanțului de supermarketuri Paco, a adăugat o nouă linie de business afacerii sale – o unitate de tip cash and carry prin care se adre­sează nu doar consumatorilor finali, ci și micilor comercianți. „Aveam nevoie de volume mai mari de marfă și nu puteam obține astfel de cantități doar pentru cele 15 magazine ale mele. La cantități mari am și altă forță de negociere“, explică antreprenorul, care, pe lângă produsele necesare lanțului său de supermarketuri și ma­ga­­zinului cash and carry, contractează marfă și pentru alte circa 100 de mici ma­gazine.

Modelul de business al unității cash and carry, amplasat pe centura orașului Foc­șani, pe E85, este total diferit de cel al supermarketurilor pe care le deține. „În sistemul cash and carry avem două prețuri la raft. Unul mai mare, pentru cei care cum­pără la bucată, și altul mai mic, pentru cei care iau de la două-trei produse în sus“, detaliază Paraschiv. Practic, sistemul sea­mănă cu cel practicat de magazine ca Metro ori Selgros.

Feliciu Paraschiv spune că s-a gândit la acest model de afacere de cel puțin patru ani, însă abia în 2020 a găsit locația per­fectă care să aibă deschidere la Drumul European 85 și un spațiu mare de parcare. Magazinul a fost operațional la sfârșitul lui 2020 și a lucrat din plin tot anul trecut. „Pe baza vânzărilor din 2021 am putut să ne fa­cem o imagine a volumului de marfă pe care să-l contractăm în 2022“, explică Pa­raschiv. Anul trecut, businessul a ajuns la venituri totale de circa 30 de milioane de euro, pentru 2022 estimându-se o creștere între 3 și 5 milioane de euro. Creștere ve­nită însă nu atât dintr-un volum mai mare de vânzări, cât din componenta inflației din prețul final.

Utilități scumpe și război

Feliciu Paraschiv mai spune că, încă de anul trecut, majorarea prețului la utilități a început să-i pună probleme. În august 2021, când i-a expirat contractul cu furnizorul de ener­gie electrică, prețul curentului era de 230 de lei pe megawatt, pentru a ajunge la sfâr­șitul anului trecut la peste 1.500 de lei. În momentul de față, pe fondul plafonării tarifelor de către guvern, Paco plătește 1.000 de lei pe megawatt, un nivel despre care Paraschiv spune acum că este acceptabil.

Însă și în aceste condiții a fost nevoit să facă unele compromisuri. Din cei 420 de angajați a fost nevoit să renunțe la aproximativ 50, după ce, pe fondul scumpirilor la utilități, luase inițial în calcul chiar disponibilizarea a aproape 100 de oameni. „Am făcut concediere colectivă pentru 20 de persoane, iar restul de 30 au plecat pe cale naturală, la pensie sau în con­cediu de maternitate“, explică antreprenorul.

A venit apoi o nouă provocare, invazia rusă din Ucraina, care a afectat importurile. Chiar dacă nu avea contracte directe de import din cele două țări implicate, Paraschiv își aducea marfa prin intermediari: „Din Rusia importam o gamă de produse cosmetice premium, în timp ce din Ucraina aduceam dulciuri marca Roshen“.

Strategii de criză

Date fiind noile con­diții de piață, antreprenorul a fost nevoit să se gândească la ierarhizarea anumitor investiții. Prioritară este asigurarea independenței energetice a unității cash and carry, prin montarea de panouri solare, o investiție estimată la circa 150.000-200.000 de euro. „Ne avantajează și legea, pentru că, dacă producem mai multă energie decât avem nevoie, o putem livra în re­țea și o putem utiliza atunci când nu avem producție“, mai spune Paraschiv.

Tot pe fondul crizei, retailerul Paco a căutat și soluții alternative de a importa unele produse, cum ar fi sortimentul Coca-Cola, care până la începerea războiului era importat prin intermediari din Ucraina, unde prețul era mult mai mic decât pe piața locală, cu tot cu taxe și transport. După invazia Rusiei în țara vecină, retailerul s-a repliat și aduce aceleași produse din Turcia, tot la prețuri avantajoase.

În plus, încă din perioada restricțiilor sa­nitare, Feliciu Paraschiv s-a orientat și spre e-commerce. Pentru ca această soluție să fie accesibilă pentru cât mai mulți cum­pă­rători, nu a adoptat o aplicație dedicată, așa cum au marile magazine, achizițiile on­line fiind accesibile direct de pe site-ul com­­paniei.

Feliciu Paraschiv spune că rezistența pe piață de acum înainte va fi dictată în principal de strategiile pe care le va adopta fie­care antreprenor. Asta, în condițiile în care a sesizat că valoarea coșului mediu scade cam cu procentul de creștere a in­flației. Și crede că puterea de cumpărare își va continua trendul descendent.

În câteva cifre

Potrivit unui studiu de piață al KeysFin, valoarea pieței locale de retail a fost în 2020 de 26,9 miliarde de euro, estimându-se un avans până la circa 29 de miliarde de euro în 2021, după ce toți jucătorii din domeniu își vor declara veniturile.

• RESURSE UMANE. Industria de retail alimentar din România a avut în 2020 un număr de 225.000 de angajați, după ce în 2019, înainte de criza sani­tară, totalul forței de muncă din domeniu a fost de 228.000 de oameni.
• LASAMENT. Lidl a fost în 2020 liderul pieței de retail, cu 2,61 de miliarde de euro, urmat de Kaufland, cu 2,59 de miliarde de euro, și de Carrefour – cu 1,82 miliarde de euro.
• DIMENSIUNE. Cei mai mari zece jucători din retailul alimentar au avut o cifră de afa­ceri cumulată de 15,1 miliarde de euro, generând peste 56% din cifra de afaceri to­tală a pieței în 2020.
• PROFIT. Studiul KeysFin mai arată că, în 2020, profita­bilitatea companiilor din retailul alimentar a crescut la aproape un miliard de euro, cu circa 14% mai mult față de anul precedent și cu 334% peste performanțele din 2011.

Acest material a fost documentat la Focșani.

Acest articol a apărut în numărul 139 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly