Ce se va întâmpla cu echipa care a pus umărul la crearea primului smartwatch românesc

Cristina Dobreanu 05/10/2017 | 17:35 Digital
Ce se va întâmpla cu echipa care a pus umărul la crearea primului smartwatch românesc

Acest articol apare în numărul 24 (25 septembrie – 8 octombrie) al revistei NewMoney

„În natură, nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă“, spunea părintele chimiei moderne, An­toine Lavoisier. Aceasta a fost și soarta producătorului de ceasuri inteligente Vector Watch, înghițit la începutul anului de gigantul american Fitbit. Ce rol va juca însă în noul context echipa care a pus umărul la crearea primului smart­watch cu rădăcini românești?

La unul dintre etajele celei mai noi clă­diri de birouri din Bucureşti, situată chiar în apropierea Pieţei Victoria, într-un open space generos, Andrei Pitiş, unul dintre cei trei fondatori ai Vector Watch, se pregăteşte pentru inaugurarea ofi­cială a centrului de cercetare şi dezvoltare pe care americanii de la Fitbit au decis să-l deschidă aici. În urmă cu aproape nouă luni, startup-ul Vector Watch intra în portofoliul producă­to­rului de brățări și ceasuri inteligente – o tranzacție de 15 milioane de dolari.

Un prim efect, producţia a fost oprită, iar partea de software precum şi echipa au fost preluate de americani. Pentru Vector Watch se încheia aventura, însă toate cele 30 de persoane care au stat în spatele proiectului au rămas să lucreze pentru Fitbit. Astăzi, centrul de cercetare şi dezvoltare de la Bucureşti, condus de acelaşi Andrei Pitiş, care este şi VP Engeneering, are o sută de an­­ga­jaţi şi cel puţin alte 20 de poziţii libere, de la firmware engineering, software development, product management, design până la poziții pentru spe­cialiști IT cu experiență, care să sus­țină dezvoltarea tehnică a produselor Fitbit la nivel global.

Acesta este cel mai mare centru de profil al companiei din Europa și al doilea după cel pe care Fitbit îl are în San Francisco. „Putem să absorbim câți oameni poate găsi Andrei (Pitiș, n.r.) împreună cu echipa sa“, spune Eric Friedman, fondator și CTO al companiei americane, cu ve­ni­turi anuale de peste două miliarde de dolari. Ajunși pentru prima dată în România, James Park și Eric Friedman, fondatorii Fitbit, au venit la București special pentru inaugurarea centrului.

La fel ca multe alte companii din industrie, americanii caută în România talentele de top. Pe plan local, industria IT ge­ne­rează circa 6% din PIB și oferă printre cele mai mari salarii pentru cei aproximativ 100.000-120.000 de angajați din domeniu. Chiar dacă cifrele par mai mult decât generoase pe hârtie, în realitate, pentru o companie care își dorește să îi aibă în echipă pe cei mai buni, lupta pentru ta­lente este acerbă. O spunea într-un interviu pentru NewMoney și Cris Radu, șeful centrului de cercetare și dezvoltare al Adobe România, cel mai mare pe care gigantul american îl are în regiunea EMEA. Potrivit acestuia, „vârfurile“ sunt greu de găsit în condițiile în care din cei aproximativ 120.000 de specialiști IT, doar jumă­tate sunt programatori, iar dintre aceștia doar circa 5% reprezintă talentele de top. Adică, în jur de 3.000 de oameni.

„Pentru a cuceri lumea cu produse, trebuie să investești în oameni“, admite James Park. Iar scopul celor o sută de teme­rari care au pornit în aventura Fitbit este (deocamdată) să creeze produse care „să impacteze milioane de oameni, nu zeci de mii ca până în prezent“.

SCURTUL DRUM CĂTRE VÂNZARE. Vector Watch a fost un fenomen încă de la început, iar în scurta sa viață (2014-2017) a primit finanțări de 12 milioane de dolari, potrivit portalului crunchbase.com, cel mai mare investitor fiind Gecad Ventures, fondul de investiții controlat de antreprenorul în serie Radu Georgescu.

Cu toate că era considerat un startup cu potențial de unicorn (care ar putea atinge o valoare de un miliard de dolari), reprezentanții Vector Watch nu au făcut niciodată public numărul exact al unită­ților vândute, precizând la un moment dat doar că ar fi vorba despre „zeci de mii“. Un scenariu vehiculat în piață a fost că smartwatch-ul românesc nu ar fi reușit să genereze vânzările așteptate și să intre astfel în elita giganților din domeniu – Sam­­sung, Apple, Lenovo (Motorola), Garmin, Fitbit sau Xiaomi. La nivel global, piața de smartwatch-uri a scăzut în 2016 cu aproape 8% față de 2015, cu aceeași Apple în poziția de lider incontestabil, arată studiile IDC. Aparent, noile tehnologii, cum ar fi conexiunea celulară, vor face ca smartwatch-urile să muște în continuare o felie importantă din întreaga categorie de dispozitive wearable (peste 50%).

Piața de dispozitive purtabile include tehnologii care pot fi încorporate în elemente de îmbrăcăminte sau accesorii care pot fi purtate fără efort pe corp – aici sunt incluse și ceasurile, ochelarii, lenti­lele de contact, e-textilele sau materialele inteligente, brățări, cum ar fi cele de fitness și altele. Pentru 2017 se estimează că producătorii vor livra 125,5 milioane de dispozitive, cu peste 20% mai mult față de cele 104,3 milioane de unități livrate în 2016, urmând ca, până în 2021, piața să ajungă la aproape 230 de milioane de unități, arată datele IDC.

„Atunci când această piață a început să se formeze era vorba de a scoate produsul la înaintare pentru a genera interes și recunoaștere. Acum este vorba de a crea experiența potrivită – de la modul în care arată și se simte partea de hardware până la modul în care software-ul colectează, analizează și prezintă datele importante“, subliniază Ramon T. Llamas, research ma­nager pentru IDC Wearables. Iar fondatorii Fitbit știu că trebuie să fie foarte atenți la aceste aspecte, mai ales că nu trec tocmai printr-o perioadă foarte bună. Acțiu­nile companiei fondate în 2007 s-au prăbușit cu 75% anul trecut. În prezent, o ac­țiune este cotată la aproape șapte do­lari, față de 32,5 dolari în iunie 2015, în momentul listării pe bursa din New York.

TIMPUL ÎNSEAMNĂ BANI. În cei doi ani care au trecut de la listare, Fitbit a făcut patru achiziții – ultimele două fiind Vector Watch și Pebble, un producător american de smartwatch-uri pentru care Fitbit a plătit 23 de milioane de dolari. În ambele cazuri, producția a fost oprită, Fitbit achi­zi­ționând doar echipele și partea de software.

Piața americană continuă să reprezinte cea mai importantă sursă de venituri a companiei, iar fondatorii spun acum că vor să își crească prezența și în Europa Cen­trală și de Est, inclusiv în România. La finalul lunii august, Fitbit și-a prezentat primul său smartwatch creat integral in-house, Ionic, care vine cu unul dintre punc­tele forte ale de pe acum fostului Vector Watch: durata de viață a bateriei – de aproape patru zile, față de o medie de circa 10 ore a concurenței. Disponibil la precomenzi pe site-ul producătorului, iar la retaileri din luna octombrie, Ionic a reu­șit și să revigoreze ușor acțiunile companiei.

În tabăra concurenței, Apple a lansat recent cea de-a treia generație a smartwatch-ului său, care vine echipat cu o co­nex­iune celulară, ceea ce înseamnă că, prin cartela SIM integrată pe dispozitiv, se poate asculta muzică, se pot verifica hăr­țile și se poate naviga fără telefon. Facili­tăți pe care, deocamdată, Fitbit nu le are. Cu un preț de circa 300 de dolari (în Sta­tele Unite), Ionic este cel mai scump dispozitiv creat de Fitbit până acum. Cu toate acestea, este mai ieftin decât Apple Watch Series 3 (399 de dolari) și mai scump decât primul smartwatch creat de compania-fanion a industriei (249 de dolari).

Prins între gamele premium ale Apple sau Samsung și cele low-cost ale chinezi­lor de la Xiaomi, singura șansă pentru ca Fitbit să nu eșueze este găsirea unei „formule magice“ între caracteristici, autonomie și un preț competitiv. Pentru că timpul trece. Tic-tac…

 

Ionic tonic

Care sunt caracteristicile unui smartwatch atent la sănătatea utilizatorului?

  • BATERIA. Principalul avantaj al dispozitivului lansat recent de către Fitbit este tocmai bateria. Cu o durată de viață de peste patru zile, este cea mai bună opțiune care există în prezent pe piață.
  • SĂNĂTATE. Rezistent la apă până la o adâncime de 50 de metri, Ionic oferă o experiență personalizată legată de aplicațiile de monitorizare a sănătății. De plidă, are integrat un senzor SpO2 capabil să detecteze apneea în somn și să ofere o monitorizare mai bună a activității cardiace. Iar cu atâtea date stocate legate de sănătate, asigu-rătorii privați de sănătate au început deja să facă parteneriate cu Fitbit – deocamdată doar în SUA.
  • PLĂȚI. Alte caracteristici inteligente ale lui Ionic țin și de domeniul financiar, cum ar fi plățile contactless, dar și de cel al divertismentului: stocare de muzică, notificări smart și o varietate de aplicații disponibile în Fitbit App Gallery.
  • PREȚ. Pe piața americană, Fitbit Ionic poate fi precomandat pentru 299,95 de dolari. Este cel mai scump smartwatch lansat până acum de compania americană, dar costă mai puțin decât Apple Watch Series 3 (399 de dolari).

 


FOTO: Fitbit

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.