Ce riscă România dacă datoria publică depășește 50% din PIB

Datoria publică va depăși în acest an pragul psihologic de 50% din produsul intern brut (PIB). Deși se va menține în limitele cerințelor europene, procentul ascunde o serie de riscuri pentru o țară precum România.

Cu pași rapizi, datoria publică a spart în ultimul an bariera de 50% din PIB, după o lungă perioadă în care s-a menținut sub pragul de 40%, fiind unul dintre pu­ținii indicatori care plasau România într-o zonă confortabilă la nivel european, departe de cerințele Maastricht, care impun un nivel de maximum 60% din PIB. La sfârșitul lunii aprilie, datoria publică se ridica la 526,7 miliarde de lei, echivalentul a 49,9% din PIB, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor. Spre comparație, la finele anului 2019, aceasta era de doar 35,3% din PIB.

Evoluția este o consecință directă a pan­demiei de COVID-19, care a dus la explozia deficitului bugetar, ca urmare a scă­derii încasărilor generate de problemele cu care s-a confruntat mediul de afa­ceri și a creșterii cheltuielilor pentru rezolvarea nevoilor sanitare.

Doar în 2020, diferența dintre ce a co­lec­tat statul și ce a cheltuit a fost de peste 100 de mi­liarde de lei, echivalentul a aproape 10% din PIB, un deficit istoric nemaiîntâlnit nici măcar în criza de acum mai bine de un deceniu, care a dus la rândul său la o creștere semnificativă a datoriei publice, de peste 20 de puncte procentuale din PIB în perioada 2008-2011.

Întrebat despre evoluția acestui indicator, guvernatorul Băncii Naționale a Româ­niei (BNR), Mugur Isărescu, declara recent că nu este îngrijorat, dar că recomandă o corecție graduală după depășirea acestui moment economic delicat. „O datorie pu­blică cât mai mică este în avantajul țării din punct de vedere al inflației, al stabili­tății financiare. Dar având în vedere nevoia de resurse, și interne, și externe, creșterea da­toriei nu este o excepție, dimpotrivă, cam asta este regula la nivelul Uniunii Europene. Noi ne situăm în partea de jos. Până la 60%, nu văd probleme majore pentru România“, a declarat guvernatorul BNR.

Prag critic

În 2015, o analiză publicată de experții băncii centrale în raportul anu­al privind stabilitatea financiară atră­gea atenția că pragul critic al datoriei pu­blice din România ar fi cuprins între 40 și 45% din PIB. Peste acest nivel, notau ei, pro­babilitatea de recesiune crește la peste 50%. „Sustenabilitatea datoriei publice trebuie evaluată din cel puțin patru perspective: dimensiunea acesteia, maturitatea re­ziduală, costul de finanțare și structura bazei de investitori“, punctau ei.

Nu există un prag unic privind sustena­bilitatea datoriei publice, susțin autorii ana­lizei, fiecare stat având propriile parti­cularități. Țările emergente precum România au de regulă un prag de sustenabilitate mai mic decât statele dezvoltate, pentru că nu sunt emitente de monedă de re­zervă, unele au grad important de dolari­zare/euroizare, precum și o capacitate mai redusă a statului de colectare a veniturilor. Capacitatea de a se împrumuta a țărilor dez­voltate este superioară țărilor emergente, iar marja de manevră mai mare.

Revenind la situația României, specia­liștii BNR notau că, deși datoria publică crescuse în 2015, această majorare a fost însoțită de o întărire a indicatorilor de sustenabilitate. „Maturitatea reziduală medie a crescut, costurile cu dobânzile s-au redus, iar baza de investitori în titluri de stat s-a diversificat. Prin urmare, profilul suste­na­bilității datoriei publice s-a îmbunătățit în ultimii ani, contrabalansând majorarea datoriei publice“, explicau ei. Această tendință s-a menținut în anii următori, România reușind să beneficieze de costuri de finanțare extrem de reduse, ca urmare a contextului monetar global, pre­cum și de diversificarea bazei de investitori, în special ca urmare a emisiunilor externe de suc­ces realizate în ultimii ani.

„Proiectat să crească“

Este posibil, așadar, ca pragul de sustenabilitate al datoriei publice din România să fi crescut la rândul său, așa încât depășirea nivelului de 50% din PIB să nu ridice, cel puțin în ac­tualul context macroeconomic, prea multe semnale de alarmă. Cu toate acestea, Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede o serie de măsuri ce trebuie luate pe măsură ce datoria publică depășește anumite praguri considerate critice. Astfel, la depășirea pragului de 45% din PIB, Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte guvernului un raport în care să justifice această ascensiune, precum și propuneri pentru menținerea indicatorului la un nivel suste­nabil.

Dacă datoria depășește 50% din PIB, dar este sub 55%, guvernul trebuie să prezinte public și să aplice în cel mai scurt timp un pro­gram pentru reducerea datoriei pu­blice. Acesta trebuie să cuprindă și „mă­suri care determină înghețarea cheltuieli­lor totale privind salariile din sectorul pu­blic“, potrivit legii menționate anterior.

Rezultatele unei analize de senzitivitate realizată de Consiliul Fiscal arată că, „indi­ferent de scenariul considerat, datoria pu­blică a României este proiectată să crească pe parcursul perioadei 2021-2024, depă­șind nivelul de 50% din PIB, chiar și în cazul celor mai optimiste ipoteze, în timp ce scenariile cele mai pesimiste văd nivelul datoriei publice la peste 55% din PIB“. Raportarea la aceste valori este relevantă chiar dacă pandemia schimbă contextul de judecare a situației și corecția dezechilibrului bugetar, susțin experții Consiliului Fiscal.

Riscuri

Deși departe de nivelul din alte state europene, specificul local generează niște constrângeri suplimentare. Este vorba despre dimensiunea datoriei pu­blice în raport cu adâncimea sectorului financiar intern și de capacitatea cel mai probabil limitată de absorbție a unui stoc suplimentar de datorie publică la nivelul actual de intermediere financiară. Astfel, la finalul anului 2020, expunerea față de sectorul guvernamental raportată la activele băncilor locale (acestea fiind principalul deținător de datorie publică pe piața in­ternă) s-a menținut în apropierea valorii de 26%, nivelul acestui indicator fiind printre cele mai ridicate din UE.

„Menținerea acestei situații poate conduce, cel mai probabil, la o dependență crescută față de investitorii nerezidenți, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creș­tere la șocuri de dobândă și de curs valutar, la modificări ale apetitului de risc pe piețele financiare globale, precum și la o eventuală modificare de rating suveran“, avertizează Consiliul Fiscal în raportul său anual. Acest risc este punctat și în strategia de administrare a datoriei publice, în care se arată că, la sfârșitul anului trecut, 52% din portofoliul datoriei publice guvernamentale era denominat în valută. Ponde­rea este mai mare comparativ cu alte state europene care nu au adoptat moneda unică sau care au un rating de țară similar celui al României.

„Expunerea importantă la riscul valutar poate fi gestionată în condițiile unei vo­la­tilități relativ scăzute a cursului de schimb leu/euro și ca urmare a datoriei în valută emisă pe termen lung predominant în euro“, se arată în document. În această pri­vință, un aliat important al Ministerului Finanțelor este BNR, care va continua să vegheze la stabilitatea cursului. Întrebarea care rămâne însă este cât timp va fi suficient.

Ce, cât, cum

În acest an, statul român trebuie să împrumute peste 130 de miliarde de lei de la inves­titorii locali și de la cei străini.

• Deficit. Volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase este determinat de nivelul previzionat al de­fi­citului bugetar, de 7,16% din PIB (aproximativ 80 de miliarde de lei), precum și de volumul datoriei de refinan­țat în anul 2021, un total de aproximativ 51 de miliarde de lei.
• Surse. Ținând cont atât de obiectivul limitării riscului valutar, cât și de cel al dez­vol­tării pieței titlurilor de stat, se estimează că deficitul bugetar urmează să fie finanțat în proporție de circa 48% din surse interne și de 52% din surse externe.
• Intern. Volumul indicativ de titluri de stat care va fi emis pe piața internă este în valoare de circa 85-87 de miliarde de lei, cu o struc­tură a maturităților de circa 15%/85% (termen scurt versus termen mediu și lung).
• Extern. Volumul indicativ al împrumuturilor de pe piețele externe este estimat la aproximativ 8,8 miliarde de euro, prin emiterea de euroobligațiuni într-un vo­lum de 7-7,4 miliarde de euro, în funcție de opor­tu­nități.

Acest articol a apărut în numărul 120 al Revistei NewMoney

FOTO: Getty