Ce reacții stârnește în rândul companiilor petroliere noua taxă de solidaritate votată de Parlament

Legea taxei de solidaritate a fost înăsprită pentru ca OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din țară, să fie silită să o plătească. Alte două mari companii petroliere din România au solicitat regimuri mai blânde de taxare, venind și cu justificări, dar nimeni nu le-a ascultat.
În ultimele zile ale anului trecut, Guvernul emitea o Ordonanță de Urgență de adaptare în legislația națională a unui regulament european care se referea la introducerea taxei de solidaritate pe profiturile excepționale ale companiilor din energie.
Erau vizate firmele care au ca obiect de activitate extracția petrolului și a gazelor, rafinarea petrolului și extracția cărbunelui, doar dacă aceste activități acoperă cel puțin 75% din cifra de afaceri a companiei.
Contribuția de solidaritate se aplică în procent de 60% pe diferența dintre profitul anului 2002 și ce depășește cu mai mult de 20% media profiturilor fiscale obținute în perioada 2018-2021. Taxa se aplică și în anul 2023.
Ce a urmat știe toată lumea. OMV Petrom, compania vizată în principal, a anunțat că nu se califică la plata acestei taxe pentru 2022, pentru că a realizat sub 75% din cifra de afaceri în domeniile de aplicare a taxei. Punct de vedere susținut și repetat de la începutul anului până acum. Asta, în pofida deselor ieșiri ale oficialilor guvernamentali, a solicitărilor de clarificări de la Bruxelles etc.
Orice Ordonanță de Urgență a Guvernului trebuie însă să ajungă ulterior în Parlament pentru a fi votată să devină lege, cu sau fără modificări.
OUG-ul cu taxa a trecut de Senat fără vreo modificare și ajunsese la vot la Camera Deputaților, cameră decizională. Statul și contribuabilii au încercat, fiecare, să intervină pentru a se modifica vechea OUG în sensul dorit de fiecare. Statul a reușit, firmele nu.
Cine și ce plătește
După cum am arătat mai sus, OMV Petrom a rămas fermă pe poziții: taxa nu i se aplică pentru 2022 și nu a intervenit în vreun fel la nivel legislativ pentru ca legea să fie schimbată.
Romgaz, primul mare producător de gaze al țării, este controlat de stat și nu a comentat de la bun început: a anunțat că va plăti taxa, ceea ce pentru ea înseamnă aproape un miliard de lei (circa 200 de milioane de euro), deși compania a plătit oricum sume enorme pe taxele asociate producției în 2022 – în total aproape șapte miliarde de lei, fără a lua în calcul această taxă.
Black Sea Oil and Gas (BSOG) este o altă companie vizată, nu știm încă ce sumă. BSOG este compania care a extras, anul trecut, primele gaze noi din Marea Neagră.
Controlată de fondul american de investiții Carlyle, BSOG a susținut că legea trebuie să fie modificată, pentru a nu include în sfera de aplicare a taxei companiile care în perioada de referință, 2018-2021, nu au avut activitate. BSOG a început să extragă gazele și, ca atare, să facă profit doar după prima jumătate a lui 2022.
Oficialii companiei au avut discuții la nivel guvernamental și politic și au înaintat un amendament de modificare, susținând că taxa nu trebuie să se aplice pentru perioada în care nu a existat activitate – a venit și cu argumentul că a plătit oricum sume foarte mari în contul impozitului suplimentar pe gaze.
O altă firmă vizată este Rompetrol Rafinare Constanța, operatorul rafinăriei Petromidia, controlat de compania petrolieră națională a Kazahstanului, KazMunayGas, dar cu statul român acționar minoritar. Pe baza calculelor sale, compania a anunțat că ar avea de plătit 124 de milioane de dolari. Rompetrol a cerut, pe de o parte, să se aplice taxa doar dacă în anii de referință din trecut a avut profit.
Câțiva ani, Petromidia a fost pe pierdere (a avut și acel accident care a generat opriri și lucrări neprogramate) și, chiar și în situația în care totuși va plăti taxa, a solicitat ca statul să restituie din ea un anumit procent (70%), cu prioritate către firmele care au plătit-o, pentru a se finanța proiectele verzi, acest principiu fiind trecut și în regulamentul european.
Ce a ieșit în final
Solicitările celor de la Rompetrol nu au fost însușite de niciun parlamentar pentru a fi măcar discutate în comisii, darămite să se ajungă să se și voteze pe ele. Solicitarea celor de la BSOG a fost promovată de un singur parlamentar pentru discuție, dar fără niciun efect, nu s-a discutat pe marginea ei. Așadar, pentru cele două companii nu se schimbă nimic – vor plăti taxa, teoretic, și pentru anul 2022.
Însă OUG cu taxa a fost în final modificată pentru a obliga „peștele cel mare“, OMV Petrom, să o plătească. Practic, după modificările votate în Camera Deputaților, intră în calculul pentru această taxă, mai nou, inclusiv veniturile din vânzări ale rafinăriilor și stocurile de produse încă nevândute. În plus, se stabilesc la calculul cifrei de afaceri luate în considerare pentru taxă prețuri minime de referință în tranzacții, fără să fie foarte clar dacă ele
se aplică și peste prețurile mici, reglementate, la care compania a vândut unele produse anul trecut, de exemplu, gazele. Toate acestea ar putea duce procentul activităților taxabile la 75% din totalul cifrei de afaceri, adică ar obliga compania OMV Petrom să plătească taxa.
Inițial, un amendament care nu a mai ajuns la vot impunea ca în calculul taxei să intre și vânzările de energie electrică ale centralei pe gaze a companiei, pe raționamentul că veniturile din electricitate sunt generate tot de gazele extrase din România, dar, cel mai probabil, pentru că s-ar fi putut pune problema unei duble taxări (se plătește deja „windfall tax“ și la gaze, și la energie electrică), s-a renunțat la prevedere.
OMV Petrom a reacționat după votul deputaților.
„În ceea ce privește amendamentele votate astăzi în Camera Deputaților privind legislația națională care transpune regulamentul UE referitor la contribuția de solidaritate: proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției României.
Acest lucru este foarte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiții depind, printre altele, de un regim fiscal și de reglementare previzibil. Menționăm că în 2022 am plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creștere cu 60% față de anul precedent. Din această sumă, două miliarde de lei au reprezentat taxe nou-introduse anul trecut“, a transmis compania petrolieră.
Într-adevăr, întrebarea este dacă OMV Petrom va datora taxa și pentru 2022 – suma nu a fost provizionată – sau doar pentru anul acesta. În joc ar fi o sumă enormă, de 1-1,3 miliarde de euro, potrivit vocilor din piață.
Dacă Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) emite decizia de impunere pentru 2022, compania a anunțat că o va plăti și cel mai probabil va declanșa apoi o acțiune în instanță împotriva Guvernului. Finalul lunii mai, când taxa va trebui plătită, va fi decisiv în această chestiune.
Acest articol a apărut în numărul 161 al revistei NewMoney
FOTO: Mediafax