Ce planuri energetice ale Uniunii Europene au fost schimbate de invazia Rusiei în Ucraina

Războiul din Ucraina, cu toate consecin­țele lui, schimbă politica energetică a europenilor. Cărbunele, despre care fie­care țară își făcea planuri să renunțe, în­cepe să fie din ce în ce mai utilizat, pentru a substitui cât se poate din gazul ru­sesc, care este și scump, și incert.

„Dacă societatea noastră ajunge la conflicte și lupte foarte, foarte puternice pentru că nu există energie, cu siguranță nu ne vom atinge obiectivele climatice. Cu sigu­ranță nu vom ajunge acolo unde trebuie să ajungem dacă lipsa de energie duce la per­turbări puternice în societățile noastre și trebuie să ne asigurăm că oamenii nu sunt în frig în iarna care vine. Trebuie să ne asi­gurăm că ne menținem industria, pe cât posibil, funcțională, deoarece singurul lucru care l-ar putea ajuta pe Putin este di­vi­zarea societății noastre. (…) Dacă am spune să nu mai folosim cărbune acum, nu am fi foarte convingători în unele dintre statele noastre membre și am contribui la creșterea tensiunilor din cadrul societății noastre. (…) Sunt în politică de suficient de mult timp, de peste 30 de ani, pentru a în­țelege că oamenii se îngrijorează cel mai mult pentru criza imediată și nu pentru criza pe termen lung. Și dacă nu abordăm criza imediată, cu siguranță vom fi departe de soluțiile în criza pe termen lung.“

Decla­rația îi aparține lui Frans Timmermans, vice­pre­ședintele Comisiei Europene, adică unul din artizanii politicii de „înverzire“ a continentului, prin reducerea emisiilor rezultate din arderea combustibililor fosili. „Nu există viitor pentru cărbune“, spunea același Timmermans acum un an, când nu era război în Ucraina, gazul rusesc, chiar dacă mai scump, curgea netulburat pe con­ducte spre Europa și era un adevărat „concurs“ între statele membre – care anunță mai repede momentul renunțării la căr­bune.

Oficialul european nu a făcut acum decât să ilustreze o stare de fapt. Pe fondul războiului din Ucraina declanșat de un Vla­dimir Putin cu care pare că nimeni nu se mai poate înțelege, al scumpirii accelerate a tot ce înseamnă energie, al opririi livră­rilor de gaze rusești către unele state și al sincopelor în aprovizionare pentru altele, statele europene se întorc la cărbune, una dintre resursele care mai există în Europa.

Orice moleculă de gaz care poate fi sub­stituită cu altceva, mai ales în procesul de generare a energiei electrice, este un câș­tig pentru Europa în aceste momente, iar guvernele naționale nu au ezitat să revină la cărbune. Temporar, spune toată lumea, subliniind că nu s-a renunțat la țintele din Pactul Verde European.

Ce fac țările europene

Guvernul aus­triac a anunțat luna trecută că va reporni o centrală electrică pe cărbune deza­fec­tată pentru a putea compensa o even­tuală penurie. Procesul ar trebui să dureze câteva luni. Este vorba despre centrala de la Mellach, ultima centrală pe cărbune din Austria, care a fost închisă în primăvara anului 2020, ca parte a dorinței guvernului de a elimina această sursă poluantă de energie și de a produce 100% electricitate din surse regenerabile până în 2030. Centrala de la Mellach, care produce și energie electrică, și energie termică, a fost pusă în funcțiune în anii ’80 și are o capa­citate de 240 de megawați.

Germania, țara cea mai dependentă de ga­zul rusesc, va folosi și ea mai mult căr­bune – singura resursă fosilă de care dispune din abundență, deși planul era pentru un „phase out“ în 2038.

„Pentru a reduce consumul de gaz, trebuie să se folosească mai puțin gaz pentru a genera electricitate. În schimb, centra­lele electrice pe bază de cărbune va trebui să fie folosite mai mult“, a explicat Ministerul Economiei de la Berlin. În acest scop, rețeaua de centrale pe cărbune care fac parte din rezerva de energie electrică va fi recondiționată pentru a putea fi activată „pe termen scurt“, ceea ce, potrivit ministrului economiei și energiei, Robert Habeck, se va întâmpla imediat ce o lege va trece de procedura parlamentară. Ar fi vorba despre o capacitate de 10.000 de me­ga­wați pe cărbune, care să poată fi fo­losită timp de doi ani.

Și Grecia va închide cărbunele mai târ­ziu decât își programase inițial. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat încă din aprilie că țara va fi obligată să-și ajus­teze planul de tranziție energetică din cauza crizei și a creșterii prețurilor la energie și com­bustibili. Astfel, centrala pe lignit Pto­le­maida 5 va continua să funcționeze cel puțin până în 2028, cu trei ani mai mult de­cât era prevăzut. Prim-ministrul elen a adău­gat că este posibil să se extindă și funcțio­narea altor două centrale, cele de la Agios Dimitrios și Melitis, a căror închidere era prevăzută pentru anul viitor. În plus, compa­nia energetică de stat DEI va majora cu 50% extracția de cărbune, ca măsură temporară pentru a contracara actuala criză ener­getică.

Polonia, țară care folosește cărbune în mod preponderent încă pentru producția de energie electrică (70%), avea în plan un „phase out“ în 2049. Ținta va fi împinsă după anul 2050, într-o „perspectivă mult mai lungă“, după cum au anunțat autori­tă­țile de la Varșovia. Chiar din acest an, Polo­nia își va crește pro­ducția de cărbune ener­getic cu 1,5 mili­oane de tone/an.

Cehia, care folosește acum cărbune pentru 50% din producția sa de electricitate, avea de gând să renunțe complet la utilizarea cărbunelui în anul 2033, iar anul acesta ar fi urmat să fie închise minele dintr-o ex­ploa­tare-cheie din sud-estul țării. Nu se mai închid cel puțin până la finalul anului 2023, cu posibilitatea extinderii perioadei până în 2025. Și lista țărilor poate continua, cu Italia, Slovacia și chiar Olanda.

Ce face România

„Ca să fie foarte clar: în următorii ani, România va produce ener­gie electrică pe bază de cărbune la capaci­tate maximă, pentru a trece peste această criză. Nu se închide nimic din ceea ce func­­ționează“, a spus recent ministrul ro­mân al energiei, Virgil Popescu, într-o schim­bare a abordării pe care o avea țara noastră.

Chiar și după ce Rusia a început invazia în Ucraina, Guvernul de la București a ela­borat un plan de a renunța complet la utilizarea cărbunelui, cu țintă în anul 2030, păstrând vechile termene stabi­lite înainte de războiul din Ucraina. „Se sta­bilește ca încetarea producerii energiei electrice pe bază de lignit și huilă să se rea­lizeze până la data de 31 decembrie 2030, prin retra­­­ge­rea din exploatare și închiderea defi­nitivă și ireversibilă a capaci­tății energetice totale instalate pe bază de lignit și huilă, de 4.920 MW“, arăta planul inițial. Deja s-au închis capacități energetice de aproape 1.700 MW.

Lucrurile s-au schimbat însă rapid. Legea de decarbonare a fost amendată: în caz de criză, termenele de închidere a ca­ri­e­re­lor și a centralelor pe cărbune (majo­rita­tea funcționând pe lignit, în zona Olteniei) se decalează și tot ce se închide se con­servă, nu se distruge. Între timp, pro­duc­ția de energie în centralele pe cărbune a crescut. Acum funcționează la 1.500-1.800 MW, mult peste cei 900-1.000 MW cu care eram obișnuiți în această perioadă a anului, iar Complexul Energetic Oltenia, singurul pro­ducător semnificativ de energie din căr­bune, a făcut chiar angajări.

Acest articol a apărut în numărul 144 al revistei NewMoney.

FOTO: Getty