Ce perspective are turismul balnear după un an de pandemie

Senica Micu 07/06/2021 | 11:06 Financiar
Ce perspective are turismul balnear după un an de pandemie

La doar câteva luni de la declanșarea pan­demiei în România, Ensana a deschis cel mai nou hotel din portofoliul său, re­a­­daptându-și pachetele de sănătate în funcție de așteptările turiștilor. Astăzi, lan­țul hotelier se pregătește de creșteri în piața internă.

O jumătate de miliard de euro – la atât s-au ridicat pierderile înregistrate anul trecut de turismul balnear din România, arată cele mai recente cifre avansate de aso­cia­țiile de profil. În speranța unui 2021 cu mai puține restricții, hotelierii care investesc în acest sector fac predicții optimiste și anunță programe pliate pe „noul comportament“ al celor care le calcă pragul. „Noi estimăm anul acesta o creștere de 25-30% față de anul trecut pentru turismul balnear local, deoarece apetitul de vacanță al turiș­tilor este foarte mare“, spune Andrei Rusu, director de operațiuni la Ensana Health Spa Hotels Sovata, parte a grupului ma­ghiar Ensana, unul dintre cele mai active nume din domeniu.

În vara anului trecut, Ensana a deschis cel mai nou hotel din portofoliul său din Ro­mânia, Ursina Ensana Health Spa Hotel, în urma unei investiții de peste opt milioa-ne de euro. Compania și-a readaptat ra­pid strategia de dezvoltare la nevoile turiș­tilor, astfel încât, în 2021, estimează să atingă afaceri de până la 37 de milioane de lei (7,5 milioane de euro), în creștere față de cele 24 de milioane de lei (5 milioane de euro) din 2020. În România, Ensana deține trei hoteluri în Sovata – două de patru stele (So­vata și Brădet) și unul de trei stele (Ursina) –, cu o capacitate totală de 800 de locuri de cazare.

Turismul balnear, pierderi de un milion de euro pe zi

În urmă cu o jumătate de an, re­prezentanții asociațiilor din turismul bal­near atrăgeau atenția că România pierde peste un milion de euro pe zi din oprirea activității în sectoarele balneo și spa, în stațiuni precum Tușnad, Sovata, Vatra Dornei, Băile Herculane, Călimănești sau Techirghiol.

„Perioadele cele mai grele au fost atunci când am fost nevoiți să închidem toate ba­zele materiale. Apoi, când capacitatea de cazare a fost limitată, iar accesul la restaurant a fost oprit. La acestea s-a adăugat în­treruperea tuturor formelor de tratament care au la bază folosirea apei, în contextul în care stațiunea Sovata se bazează pe apa sărată și pe nămolul sapropelic din Lacul Ursu“, detaliază Andrei Rusu.

În ultimul an, grupul și-a concentrat stra­tegia pe nevoile actuale ale turiștilor, dezvoltând programe speciale de turism medical. Un exemplu în acest sens este un pachet de recuperare respiratorie și recuperare post-COVID, desfășurat la nivelul a 16 locații (printre care și în România), din cele 26 pe care le deține în toată Europa.

„Există o cerere mare din partea turiș­tilor pentru curele respiratorii și de recuperare post-COVID, iar noi estimăm că acest tip de tratament va reprezenta cam 40% din totalul operațiunilor balneare din acest an“, mai spune Rusu, adăugând că ti­po­logia turistului s-a schimbat de anul trecut, Ensana având acum solicitări și din partea tinerilor, care „au devenit conștienți de valoarea prevenției și a întăririi sistemu­lui imunitar“.

În momentul de față, prețurile pentru cele două pachete speciale – pentru imuni­tate și recuperarea respiratorie lansate de Ensana la Sovata – sunt de 2.100, respectiv 2.310 lei/persoană, Andrei Rusu estimând o creștere de 15% a numărului de turiști care le vor alege anul acesta. În privința pa­­chetelor clasice, cele mai accesate sunt cele de 900 de lei pentru o săptămână (preț care include doar tratamentul) sau 1.500 de lei pentru două săptămâni.

„După repornirea activității, am reușit să ne axăm mai mult pe tratamentele boli­lor aparatului respirator, iar aceasta a ve­nit ca o mănușă pentru problemele pulmonare post-COVID. Cred că, pentru a putea supraviețui acestei crize, jucătorii din tu­ris­mul balnear trebuie doar lăsați să-și poată efectua activitatea fără restricții în ceea ce privește folosirea liberă a re­sur­selor naturale. Aceste unități funcționează oricum foarte strict, deoarece au în administrare baze de tratament care sunt autori­zate de Ministerul Sănătății“, mai spune Rusu.

Anul trecut, Nicu Rădulescu, președin­tele Organizației Patronale a Turismului Bal­near din România (OPTBR), a declarat, citat de Agerpres, că România a fost singura țară din Europa în care stațiunile bal­neare au fost închise, o măsură „nepo­trivită“ în contextul în care tratamentul balnear, prin creșterea imunității organismului, reprezintă o armă naturală în lupta împotriva noului coronavirus. „Turismul balnear se ocupă de sănătate. Nu este interesat, oare, acest guvern ca noi să fim să­­nătoși? Să luptăm cu niște arme naturale? Că nu facem altceva decât să acumulăm pierderi“, susținea Rădulescu anul trecut, conform aceleiași surse.

Din informațiile Ensana, cât și din datele OPTBR, turismul balnear din România (cu toate cele peste 30 de stațiuni înregistrate) genera înainte de pandemie aproximativ un miliard de euro anual, pentru ca, anul tre­cut, veniturile totale să scadă la aproximativ 500 de milioane de euro. „Anul acesta sperăm să revenim undeva la nivelul de 600-700 de milioane de euro pentru tot sec­torul balnear“, estimează Andrei Rusu.

Nici Europa nu stă prea bine

Despre situația turismului în general, la nivel european, Bloomberg scria recent că „și anul acesta va fi greu“, chiar dacă sunt așteptate creșteri ușoare față de 2020. De asemenea, un raport al Co­misiei Europene din această primăvară arată că înnoptările turiștilor în țări recunoscute pentru destinațiile pe care le pro­mo­vează, precum Italia, Spania sau Grecia, au scăzut cu cel puțin 70% în ultimul an.

În ceea ce privește România, peste 430.000 de turiști au ajuns în unitățile de ca­zare în martie 2021, cu 46% mai puțin față de aceeași lună din 2019, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Tot­odată, numărul sosirilor înregistrate în aceeași perioadă a fost cu 78% mai mare față de luna martie din 2020, când țara noastră a intrat în starea de urgență.

Acum, gura de oxigen pentru turismul intern rămân lunile de vară, atât pentru ho­telierii de pe litoral, cât și în stațiunile mon­tane și balneare, unde, odată cu relaxa­rea restricțiilor, sunt așteptați să vină la fel de mulți turiști ca în 2019. Mai ales că ro­mânii încă se declară fideli ideii de a-și pe­trece concediul în țară.

Ritm

Grupul Ensana și-a continuat proiectele și în 2020, chiar dacă piața de turism a fost lovită puternic de pandemie.

  • INVESTIȚII. ­­În vara trecută a fost fina­lizat hotelul Ursina Ensana Health Spa, din Sovata, cu un buget de circa opt milioane de euro.
  • CAPACITATE. ­­Cele trei hoteluri pe care Ensana le deține în Sovata au împreună aproximativ 800 de locuri de cazare, reprezentanții companiei mizând pe această zonă cu poten­țial mare în turismul balnear.
  • RULAJ. ­­Afacerile grupului în România sunt estimate să ajungă la 7,5 milioane de euro anul acesta, în creștere față de cele 5 mili­oane din 2020, pe fondul relaxării restricțiilor cauzate de coronavirus.
Senica Micu are o experiență de peste zece ani în presa de business. A scris pentru mai multe publicații, precum Forbes, Money Express și Capital, realizând interviuri cu lideri de companii și antreprenori. În paralel, a coordonat diverse proiecte editoriale și s-a implicat în organizarea unor evenimente.