Ce oraș din Polonia prosperă de pe urma transferului de armamant din Statele Unite către Ucraina

Mimi Noel 10/08/2022 | 10:08 Global
Ce oraș din Polonia prosperă de pe urma transferului de armamant din Statele Unite către Ucraina

Tranzitul armamentului american care ajunge în Ucraina a transformat orașul polonez Rzeszów într-un loc al pros­peri­tății.

Blindate cât vezi cu ochii, baterii de rachete sol-aer Patriot orientate spre cer, avioane militare care aterizează, descarcă și deco­lează aproape nonstop. La sosiri, voluntari străini care merg să lupte în Ucraina. Printre ei, un fost soldat american își ridică ba­gajele. Așa arată acum aeroportul din zona de nord a orașului Rzeszów (cel mai mare din sud-estul Poloniei), care avea până de curând doar câteva zboruri pe zi. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei l-a transformat însă peste noapte în principalul centru logistic militar pentru armamentul occidental destinat Ucrainei, remarcă revista brita­nică The Economist.

La începutul anului, Rzeszów, situat la o distanță de o oră cu trenul de frontiera cu Ucraina, era al 15-lea oraș ca mărime al Poloniei, cu o populație de sub 200.000 de lo­cuitori. Între timp, peste 100.000 de re­fugiați au sosit aici și Rzeszów a ajuns în top 10 ca mărime. Și nu vorbim doar de re­fu­giați ucraineni, ci și de soldați americani, diplomați, voluntari sau angajați străini în HoReCa.

„Dar unde sunt taberele de refugiați?“, își amintește primarul orașului, Konrad Fijołek, întrebarea de pe buzele multor localnici pe la începutul războiului. Nu le vezi pentru că nu există. Doar foarte puțini ucraineni stau în adăposturi, majoritatea fiind găzduiți în casele localnicilor. Unii și-au închiriat propriile case. Iar când răz­boiul a izbucnit, ajutoarele umanitare au început să curgă spre orașul de frontieră. Solidaritatea și căldura tuturor i-au surprins chiar și pe localnici, ținând cont că re­lațiile transfrontaliere au fost bântuite de amintirile atrocităților din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial – masacrarea po­lonezilor de către naționaliștii ucraineni, dar și epurarea ucrainenilor de către parti­zanii polonezi. Toate acestea au fost însă șterse de invazia brutală a Rusiei. „Ucrai­nenii luptă acum pentru noi“, spune primarul Fijołek.

Potențialul

Situat la 100 de kilometri de frontiera cu Ucraina, pe râul Wisłok, Rzeszów are un centru istoric bine conservat și numeroase universități, iar în ultimii ani a devenit un important centru regional turistic și investițional.

Peste șase milioane de ucraineni și-au părăsit țara de la începutul războiului, creând cea mai mare criză a refugiaților pe care a avut-o vreodată Europa de la înche­ie­rea celor două războaie mondiale.

Chiar dacă numeric Varșovia și Wrocław au primit mult mai mulți refugiați, rata de creș­tere a populației orașului Rzeszów de la izbucnirea războiului este de departe cea mai mare, remarcă Reuters.

Economia locală prosperă. Producătorul motoarelor pentru avioanele de luptă ame­ri­cane F-16, una dintre numeroasele companii care activează în Rzeszów, este acum cel mai mare angajator al regiunii. Tot aici se află un important hub far­ma­ceutic. Chiar și așa, ucrainenilor nu le este ușor să găsească locuri bune de muncă. De exemplu, Oksana Hluschko, care avea o farmacie în Kiev înainte de război, face acum cu­rat într-un hotel de la periferia orașului. S-a înscris la cursuri de poloneză și plă­nu­iește să devină și aici tot farmacistă.

Mulți dintre refugiații ucraineni care au folosit Rzeszów ca punct de tranzit și au plecat apoi spre orașe mai mari au revenit aici. Ola Filaretova, balerină din Dnipro, s-a întors în Rzeszów cu cei doi copii ai ei după câteva săptămâni petrecute în diverse locuri din Polonia. Copiii apucaseră să-și facă deja prieteni aici, în Rzeszów, și le era dor de ei. În plus, „le e dor de casă, iar casa este la doar 100 de kilometri de frontieră“, spune Ola Filaretova cu lacrimi în ochi.

„Fiind așa aproape, pare mai ușor de îndurat totul.“ După ce Rzeszów a primit mai bine de jumătate din refugiații ucraineni veniți în Polonia (aproape 1,1 milioane la nivelul lunii mai), primarul Fijołek vorbește tot mai des de nevoia de a construi noi școli și imobile de locuit pentru a-i absorbi pe cei care nu mai pot sau nu mai vor să se întoarcă acasă în Ucraina, scrie Reuters. „Dacă am construi câteva mii de apartamente, cu siguranță ar fi imediat ocupate chiar de cei care s-au refugiat aici temporar, dar probabil o mare parte din ei vor ră­mâne permanent“, a mai declarat primarul, citat de The Economist.

Militari, armament și bani

Divizia 82 aeropurtată a SUA a fost desfă­­șurată la periferia orașului Rzeszów, mica bază fiind cea vizitată de președintele Joseph Biden la finalul lunii martie.

  • ANTIAERIENE. ­­Pe 11 iulie, un cargo ucrainean An-124 a livrat sistemul NASAMS II din Norvegia în Rzeszów. Președintele Biden a promis chiar la baza NATO din Rzeszów că alianța va transfera două sisteme NASAMS în Ucraina. Sistemele de apărare antiaeriană sunt fabricate în Norvegia și pot fi desfășu­rate în 15 minute. Există trei generații de complexe NASAMS. Armatele țărilor NATO folosesc sisteme de apărare aeriană de a doua generație. Alături de Norvegia, doar Qatar are complexe NASAMS III, pentru care a plătit bani serioși. Sistemul NASAMS poate contracara orice tip de amenințare aeriană – fie că e vorba de drone, rachete care zboară la altitudini joase, avioane sau elicoptere.
  • MILIARDE. ­­La finalul lunii mai, SUA au anunțat asistență militară acordată Ucrainei în valoare de 4,6 miliarde de dolari, Marea Britanie, în valoare de 1,3 miliarde de lire sterline (1,56 miliarde de dolari), iar UE – de două miliarde de euro. Asistența militară a SUA a început încă din 2014, de la anexarea Crimeei. Potrivit Stimson Centre, un think tank din Washington, valoarea totală a ajutorului american din perioada 2014-2022 este de 7,3 miliarde de dolari.
Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.